Dacă ai simțit vreodată senzațiile de panică și sufocare într-un vis și te-ai trezit transpirat și speriat, nu ești singura persoană care s-a confruntat vreodată cu așa ceva. Din fericire, oamenii de știință lucrează la un potențial tratament împotriva coșmarurilor.

Deși coșmarurile sunt un lucru relativ comun, pentru persoanele care suferă de traume, tulburare de stres post-traumatic, depresie sau anxietate, visele înspăimântătoare pot veni noapte de noapte, stricându-le somnul și în cele din urmă sănătatea.

Viziunile din coșmaruri se pot strecura, de asemenea, ca niște umbre întunecate în lumina zilei următoare, perturbând capacitatea unei persoane de a se concentra și de a gândi. Starea de spirit scade, iar anxietatea crește. Zilele pot fi pline de o teamă intensă de a adormi și declanșează încă un vis terifiant, scrie CNN.

Un nou tratament împotriva coșmarurilor este mai aproape de realitate

Astfel de simptome pot duce la un diagnostic de parasomnie, o tulburare legată de somn care afectează aproximativ 4% dintre adulți, potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului.

Tratamentul poate include reducerea stresului, consiliere, desensibilizare treptată și medicamente, dar standardul de aur este terapia de exersare a imaginilor, o formă de antrenament cognitiv comportamental care îi învață pe oameni să-și reimagineze coșmarurile ca având un final pozitiv. Cu toate acestea, nu toată lumea cu această tulburare răspunde la tratament, spun experții.

Însă în cadrul unui nou studiu, este posibil să fi fost găsit un nou tratament împotriva coșmarurilor: redarea în timpul somnului REM (cu mișcare rapidă a ochilor; etapa de somn în care visăm) a unui sunet pe care memoria persoanei l-a asociat cu un final mai pozitiv. Rezultatul a fost o reducere de patru ori a coșmarurilor față de folosirea terapiei de bază de una singură.

„Din câte știu eu, acesta este primul studiu clinic și terapeutic care utilizează activarea țintită a memoriei pentru a accelera și îmbunătăți terapia”, a spus dr. Lampros Perogamvros, psihiatru la Laboratorul de somn al Spitalelor Universitare din Geneva și al Universității din Geneva, în Elveția.

Medicii sunt încântați de progres

„Acesta este un progres promițător. Se pare că adăugarea unui sunet bine sincronizat în timpul somnului REM mărește efectul terapiei de exersare a imaginilo care este standard și poate una dintre cele mai eficiente terapii non-farmacologice în acest moment”, a spus dr. Timothy Morgenthaler, autorul principal al celor mai recente linii directoare privind coșmarurile ale Academiei Americane de Medicină a Somnului.

„Rezultatul va trebui confirmat. Dar am fost încântat de această nouă posibilitate”, a spus Morgenthaler, care nu a fost implicat în studiu.

Cum funcționează noul tratament împotriva coșmarurilor?

Terapia prin exersarea imaginilor are patru pași de bază care pot fi învățați într-o singură zi, spun experții. În primul rând, oamenii sunt rugați să noteze fiecare detaliu al coșmarului lor. În continuare, fiecare persoană rescrie coșmarul folosind o intrigă pozitivă, asigurându-se că acesta se încheie într-un mod plăcut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apoi începe exersarea. Visul rescris trebuie repetat timp de 5 până la 20 de minute în fiecare zi, până când este imprimat în circuitele de memorie ale creierului. După această, este timpul să fie pus în acțiune repetând noul vis chiar înainte de culcare.

În noul studiu, publicat în revista Current Biology, cercetătorii au adăugat un nou lucru la acest tratament împotriva coșmarurilor. Optsprezece persoane cu parasomnie au auzit un sunet neutru (un sunet de pian) în timp ce și-au reinventat coșmarurile în moduri mai pozitive. Un grup de control format din 18 persoane care, de asemenea, aveau parasomnie nu au auzit niciun sunet suplimentar în timp ce și-au rescris visele.

Studiul a reconfirmat și eficacitatea terapiilor folosite în prezent

Tuturor celor 36 de persoane li s-a dat o bandă de pus pe cap, numită actimetru, pe care să o poarte noaptea timp de două săptămâni. Pe lângă monitorizarea etapelor somnului, dispozitivul a furnizat sunet într-un mod care să nu trezească persoana care doarme, prin conducere osoasă.

„Unul dintre lucrurile semnificative despre intervenția folosită în acest studiu este utilizarea unei tehnologii relativ noi, care poate cronometra mai precis stimulul pentru somnul REM adevărat. Majoritatea dispozitivelor purtabile nu măsoară cu exactitate somnul REM real. Desigur, studii suplimentare ar putea descoperi că momentul precis nu este atât de critic, dar asta rămâne de determinat”, a spus Morgenthaler, profesor de medicină la Mayo Clinic School of Medicine.

Sunetul le-a fost redat ambelor grupuri la fiecare 10 secunde în timpul etapei de somn cu vise, pe o perioadă de două săptămâni. În acest caz, „terapia cu exersare a imaginilor a funcționat pentru toți participanții, inclusiv pentru grupul de control”, a spus Perogamvros.

„Dar în grupul experimental, în care sunetul a fost asociat pozitiv, scăderea a fost semnificativ mai mare: au avut de aproape patru ori mai puține coșmaruri”, a adăugat el.

Noua terapie i-ar putea ajuta pe cei care nu răspund la tratamentul clasic

Terapia prin exersarea imaginilor a redus suferința generală și a îmbunătățit dispoziția și calitatea somnului în ambele grupuri, dar reducerea coșmarurilor a avut loc mai rapid în grupul experimental și a persistat la controlul de la trei luni, a spus Perogamvros. În plus, membrii grupului care au auzit sunetul au raportat experiențe de vis mai vesele decât cei din grupul de control.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a verifica aceste rezultate și pentru a extinde conceptul, dar Perogamvros a spus că speră că tehnica ar putea duce la rezolvări pentru cei aproximativ 30% dintre pacienții cu parasomnie care nu răspund la terapia prin exersarea imaginilor.

#coșmar #somn #tratament

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.