Dacă ai simțit vreodată senzațiile de panică și sufocare într-un vis și te-ai trezit transpirat și speriat, nu ești singura persoană care s-a confruntat vreodată cu așa ceva. Din fericire, oamenii de știință lucrează la un potențial tratament împotriva coșmarurilor.

Deși coșmarurile sunt un lucru relativ comun, pentru persoanele care suferă de traume, tulburare de stres post-traumatic, depresie sau anxietate, visele înspăimântătoare pot veni noapte de noapte, stricându-le somnul și în cele din urmă sănătatea.

Viziunile din coșmaruri se pot strecura, de asemenea, ca niște umbre întunecate în lumina zilei următoare, perturbând capacitatea unei persoane de a se concentra și de a gândi. Starea de spirit scade, iar anxietatea crește. Zilele pot fi pline de o teamă intensă de a adormi și declanșează încă un vis terifiant, scrie CNN.

Un nou tratament împotriva coșmarurilor este mai aproape de realitate

Astfel de simptome pot duce la un diagnostic de parasomnie, o tulburare legată de somn care afectează aproximativ 4% dintre adulți, potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului.

Tratamentul poate include reducerea stresului, consiliere, desensibilizare treptată și medicamente, dar standardul de aur este terapia de exersare a imaginilor, o formă de antrenament cognitiv comportamental care îi învață pe oameni să-și reimagineze coșmarurile ca având un final pozitiv. Cu toate acestea, nu toată lumea cu această tulburare răspunde la tratament, spun experții.

Însă în cadrul unui nou studiu, este posibil să fi fost găsit un nou tratament împotriva coșmarurilor: redarea în timpul somnului REM (cu mișcare rapidă a ochilor; etapa de somn în care visăm) a unui sunet pe care memoria persoanei l-a asociat cu un final mai pozitiv. Rezultatul a fost o reducere de patru ori a coșmarurilor față de folosirea terapiei de bază de una singură.

„Din câte știu eu, acesta este primul studiu clinic și terapeutic care utilizează activarea țintită a memoriei pentru a accelera și îmbunătăți terapia”, a spus dr. Lampros Perogamvros, psihiatru la Laboratorul de somn al Spitalelor Universitare din Geneva și al Universității din Geneva, în Elveția.

Medicii sunt încântați de progres

„Acesta este un progres promițător. Se pare că adăugarea unui sunet bine sincronizat în timpul somnului REM mărește efectul terapiei de exersare a imaginilo care este standard și poate una dintre cele mai eficiente terapii non-farmacologice în acest moment”, a spus dr. Timothy Morgenthaler, autorul principal al celor mai recente linii directoare privind coșmarurile ale Academiei Americane de Medicină a Somnului.

„Rezultatul va trebui confirmat. Dar am fost încântat de această nouă posibilitate”, a spus Morgenthaler, care nu a fost implicat în studiu.

Cum funcționează noul tratament împotriva coșmarurilor?

Terapia prin exersarea imaginilor are patru pași de bază care pot fi învățați într-o singură zi, spun experții. În primul rând, oamenii sunt rugați să noteze fiecare detaliu al coșmarului lor. În continuare, fiecare persoană rescrie coșmarul folosind o intrigă pozitivă, asigurându-se că acesta se încheie într-un mod plăcut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apoi începe exersarea. Visul rescris trebuie repetat timp de 5 până la 20 de minute în fiecare zi, până când este imprimat în circuitele de memorie ale creierului. După această, este timpul să fie pus în acțiune repetând noul vis chiar înainte de culcare.

În noul studiu, publicat în revista Current Biology, cercetătorii au adăugat un nou lucru la acest tratament împotriva coșmarurilor. Optsprezece persoane cu parasomnie au auzit un sunet neutru (un sunet de pian) în timp ce și-au reinventat coșmarurile în moduri mai pozitive. Un grup de control format din 18 persoane care, de asemenea, aveau parasomnie nu au auzit niciun sunet suplimentar în timp ce și-au rescris visele.

Studiul a reconfirmat și eficacitatea terapiilor folosite în prezent

Tuturor celor 36 de persoane li s-a dat o bandă de pus pe cap, numită actimetru, pe care să o poarte noaptea timp de două săptămâni. Pe lângă monitorizarea etapelor somnului, dispozitivul a furnizat sunet într-un mod care să nu trezească persoana care doarme, prin conducere osoasă.

„Unul dintre lucrurile semnificative despre intervenția folosită în acest studiu este utilizarea unei tehnologii relativ noi, care poate cronometra mai precis stimulul pentru somnul REM adevărat. Majoritatea dispozitivelor purtabile nu măsoară cu exactitate somnul REM real. Desigur, studii suplimentare ar putea descoperi că momentul precis nu este atât de critic, dar asta rămâne de determinat”, a spus Morgenthaler, profesor de medicină la Mayo Clinic School of Medicine.

Sunetul le-a fost redat ambelor grupuri la fiecare 10 secunde în timpul etapei de somn cu vise, pe o perioadă de două săptămâni. În acest caz, „terapia cu exersare a imaginilor a funcționat pentru toți participanții, inclusiv pentru grupul de control”, a spus Perogamvros.

„Dar în grupul experimental, în care sunetul a fost asociat pozitiv, scăderea a fost semnificativ mai mare: au avut de aproape patru ori mai puține coșmaruri”, a adăugat el.

Noua terapie i-ar putea ajuta pe cei care nu răspund la tratamentul clasic

Terapia prin exersarea imaginilor a redus suferința generală și a îmbunătățit dispoziția și calitatea somnului în ambele grupuri, dar reducerea coșmarurilor a avut loc mai rapid în grupul experimental și a persistat la controlul de la trei luni, a spus Perogamvros. În plus, membrii grupului care au auzit sunetul au raportat experiențe de vis mai vesele decât cei din grupul de control.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a verifica aceste rezultate și pentru a extinde conceptul, dar Perogamvros a spus că speră că tehnica ar putea duce la rezolvări pentru cei aproximativ 30% dintre pacienții cu parasomnie care nu răspund la terapia prin exersarea imaginilor.

#coșmar #somn #tratament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.