Victor Catan, fost ministru de Interne, a spus că Federația Rusă nu respectă suveranitatea Republicii Moldova, folosind-o ca pe un teritoriu care-i aparține. Dotarea armatei naționale cu un sistem de interceptare este indispensabilă, susține activistul Roman Mihăeș. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Ora Expertizei, în contextul că luni o rachetă doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean a căzut în extremitatea de nord a localității Naslavcea din Republica Moldova, aflată la granița cu Ucraina.

Fostul ministru de Interne ( 2009-2011) consideră că autoritățile moldovenești trebuie să ceară Kremlinului să respecte acordurile încheiate cu țara noastră, încă în anii 1990, informează jurnal.md.

„Racheta a fost doborâtă pe teritoriul RM legal de forțele ucrainene, au făcut-o în condițiile de apărare. Acest caz de explozie este o continuare a războiului hibrid (n.r. al Rusiei) față de R. Moldova. După rachetele care au survolat spațiul aerian al țării noastre, Rusia nu respectă suveranitatea și independența statului moldovenesc. Ne folosește ca pe un teritoriu care îi aparține. Orice repost de-al nostru diplomatic nu va da niciun efect. Este necesar ca și noi să avem arme de apărare. În primul rând, trebuie să avem utilaje aeriene, ca să putem doborî și noi rachete. Autoritățile diplomatice și cele ale statului trebuie să ceară de la Federația Rusă să respecte acordurile care sunt încheiate și rolul său de garant al păcii în R. Moldova. Conform acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, Rusia a semnat că a fost parte a războiului împotriva RM, dar în mai 1995, a devenit garant al realizării misiunilor de menținere a păcii pe teritoriul R. Moldova”, a menționat Catan.

În acest context, comentatorul politic Roman Mihăeș a declarat că Republica Moldova trebuie să depună o cerere la UE pentru a primi donații de echipamente tehnice care ar ajuta-o să doboare rachetele rusești, care-i survolează spațiul aerian.

„Se tergiversează înarmarea armatei RM și dotarea ei cu anumite echipamente capabile să determine și apoi să intercepteze aceste rachete. Nu putem să exludem că Mosova va trimite drone și peste RM. Trebuie să mizăm pe donație ca și Ucraina. Toate țările europene au donat Ucrainei diferite echipamente. De ce RM nu depune o cerere ca să primească donații? O țară neutră dimpotrivă trebuie să fie dotată tehnic, să aibă posibilități de apărare mai mari decât o țară care face parte dintr-un bloc comun militar. Pentru că o țară neutră își asumă prin asta apărarea cetățenilor. Se creează impresia că noi facem declarații că suntem nemulțumiți, dar, în același timp, ne temem să facem demersuri de dotare a armatei naționale cu echipamente necesare”, a menționat Mihăeș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#experti #racheta

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.