Google continuă să colecteze date despre locația utilizatorilor săi, chiar dacă funcția de geolocalizare și distribuție a locației sale este dezactivată în setări.

Acest lucru a fost raportat de către Business Insider cu referire la câteva documentele publicate pe pagina Procuraturii din Arizona. În plus, compania face dificilă găsirea setărilor de căutare private și a presat producătorii de smartphone-uri să ascundă astfel de setări, scrie sursa citată.

Documentele publicate pe site-ul biroului procurorului din Arizona fac parte din baza dovezilor procesului împotriva companiei intentat anul trecut. Procuratura statului acuză Google că a colectat ilegal date de geolocalizare de la utilizatori, chiar dacă aceștia doresc să le ascundă.

Săptămâna trecută, un judecător a ordonat site-ului să publice noi documente ca răspuns la o cerere din partea grupurilor comerciale Digital Content Next și News Media Alliance, care spun că este în interesul public să știe că Google își folosește resursele legale pentru a acoperi investigarea practicilor sale de colectare a datelor.

Documentele indică modul în care Google a ascuns mecanismul de colectare a datelor, creând confuzii nu numai utilizatorii săi, ci și angajaților

Fostul vicepreședinte al companiei, Jack Mansel, a recunoscut sub jurământ că singura modalitate de a-și ascunde geolocalizarea de la Google este dacă utilizatorul indică locații aleatorii.

Google folosește mai multe instrumente pentru a colecta informații, în conformitate cu documentele, inclusiv WI-FI și aplicațiile unor companii terțe care nu sunt afiliate cu Google, forțând utilizatorii să indice geolocalizarea lor pentru a utiliza acești termeni.

#datele de geolocalizare #Google

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.