„Munca nedeclarată a cetățenilor înseamnă pentru stat o pierdere a veniturilor din impozite, ceea ce se răsfrânge și asupra lor și dezvoltării țării”. O asemenea declarație a fost făcută astăzi, 4 noiembrie de către președinta țării, Maia Sandu, care a participat la Conferința internațională „Moldova trece pe alb: Soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”.

Șefa statului afirmă că, potrivit datelor statistice, în 2021 erau peste 200 de mii de cetățeni, care activau „la negru”, majoritatea fiind angajați în lucrări agricole, în construcție sau comerț.

„Vin pensionari care se plâng de faptul că au o pensie mică pe motiv că un anumit număr de ani în care au lucrat nu au făcut contribuții la fondul de asigurări sociale. Atunci ei erau bucuroși să câștige un venit. Acum, evident, au realizat că munca la negru este o mare nenorocire când ajungi la vârsta de pensionare. Din păcate, pentru ei e prea târziu să rezolve această problemă. Dar pentru foarte mulți alții și conform datelor statistice, asta înseamnă cel puțin 1 din 5 oameni angajați, astăzi, este momentul potrivit ca să rezolvăm această problemă împreună, pentru ca ei să nu ajungă în aceeași situație mai târziu. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2021 aveam aproape 200 000 de oameni care sunt în această categorie. O cifră prea mare pentru țara noastră. Majoritatea activează în agricultură, construcții și comerț, dar sunt angajați și în alte domenii”, a spus Sandu.

Președinta a precizat că, anume combaterea muncii informale trebuie să fie un efort comun al statului, al angajatorilor și al cetățenilor.

„Efectele negative ale muncii nedeclarate sunt multiple și sunt resimțite și de către angajați, și de către angajatori, și de către stat. Pe lângă problema pensiilor pentru lucrători, munca nedeclarată mai înseamnă acces redus spre deloc la asistența medicală și la și îngrădirea dreptului la concediu de îngrijire a copilului. Înseamnă și condiții precare la locul de muncă, iar uneori înseamnă și încălcarea drepturilor la muncă. Pentru mediul de afaceri, pentru sectorul economic, munca nedeclarată înseamnă concurență neloială. Cei care angajează la negru nu plătesc impozite și, respectiv, sunt în avantaj față de cei care fac lucrurile legal. Aceste costuri economice serioase reprezintă o nedreptate pentru cei care activează în câmpul egal. Pentru stat, munca nedeclarată înseamnă pierderea veniturilor din impozite, ceea ce se răsfrânge și asupra cetățenilor, a tuturor cetățenilor și asupra dezvoltării țării”, a spus Sandu.

Drept exemplu, Maia Sandu oferă date statistice precum că, în 2022 avem un deficit la bugetul asigurărilor sociale de 5 miliarde de lei pentru anul viitor acest deficit ajunge la 6 miliarde, iar pentru anul 2024 ar trece de 7 miliarde.

„Știu că Guvernul și-a propus împreună cu Parlamentul, cu partenerii de dezvoltare și a propus să se elaboreze o serie de politici ambițioase de reducere a muncii ilegale și sper să le auzim, să le discutăm astăzi aici. Dar eu cred că noi vom reuși să trecem e alb doar atunci când toată societatea va înțelege beneficiile acestui lucru și îi va pune umărul pentru ca acest lucru să se întâmple. Trebuie ca acest obiectiv de trecere pe alb să fie nu doar problema Ministerului Muncii, Protecției Sociale, plus alte 2-3 instituții. Acest obiectiv trebuie să fie împărtășit și la el să pună umărul toate instituțiile statului, pentru că refacerea încrederii cetățeanului, refacerea încrederii agenților economici în stat va contribui indirect, ca să rezolvăm și problema eliminării muncii neformale. Au un mesaj și către businessu care folosește munca neformală. Știm că treceți și dumneavoastră așa cum întreaga țară trece prin multiple crize și pentru mulți se pune problema supraviețuirii astăzi în același timp, știți că noi avem o abordare prietenoasă față de mediul de afaceri. Noi apreciem, înțelegem care este rolul mediului de afaceri”, a conchis Sandu.

Precizăm că, Ministerul Muncii și Protecție Socială, de comun cu alte autorități au organizat o conferință, prin care doresc să combată munca „la negru”.

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.