„Munca nedeclarată a cetățenilor înseamnă pentru stat o pierdere a veniturilor din impozite, ceea ce se răsfrânge și asupra lor și dezvoltării țării”. O asemenea declarație a fost făcută astăzi, 4 noiembrie de către președinta țării, Maia Sandu, care a participat la Conferința internațională „Moldova trece pe alb: Soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”.

Șefa statului afirmă că, potrivit datelor statistice, în 2021 erau peste 200 de mii de cetățeni, care activau „la negru”, majoritatea fiind angajați în lucrări agricole, în construcție sau comerț.

„Vin pensionari care se plâng de faptul că au o pensie mică pe motiv că un anumit număr de ani în care au lucrat nu au făcut contribuții la fondul de asigurări sociale. Atunci ei erau bucuroși să câștige un venit. Acum, evident, au realizat că munca la negru este o mare nenorocire când ajungi la vârsta de pensionare. Din păcate, pentru ei e prea târziu să rezolve această problemă. Dar pentru foarte mulți alții și conform datelor statistice, asta înseamnă cel puțin 1 din 5 oameni angajați, astăzi, este momentul potrivit ca să rezolvăm această problemă împreună, pentru ca ei să nu ajungă în aceeași situație mai târziu. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2021 aveam aproape 200 000 de oameni care sunt în această categorie. O cifră prea mare pentru țara noastră. Majoritatea activează în agricultură, construcții și comerț, dar sunt angajați și în alte domenii”, a spus Sandu.

Președinta a precizat că, anume combaterea muncii informale trebuie să fie un efort comun al statului, al angajatorilor și al cetățenilor.

„Efectele negative ale muncii nedeclarate sunt multiple și sunt resimțite și de către angajați, și de către angajatori, și de către stat. Pe lângă problema pensiilor pentru lucrători, munca nedeclarată mai înseamnă acces redus spre deloc la asistența medicală și la și îngrădirea dreptului la concediu de îngrijire a copilului. Înseamnă și condiții precare la locul de muncă, iar uneori înseamnă și încălcarea drepturilor la muncă. Pentru mediul de afaceri, pentru sectorul economic, munca nedeclarată înseamnă concurență neloială. Cei care angajează la negru nu plătesc impozite și, respectiv, sunt în avantaj față de cei care fac lucrurile legal. Aceste costuri economice serioase reprezintă o nedreptate pentru cei care activează în câmpul egal. Pentru stat, munca nedeclarată înseamnă pierderea veniturilor din impozite, ceea ce se răsfrânge și asupra cetățenilor, a tuturor cetățenilor și asupra dezvoltării țării”, a spus Sandu.

Drept exemplu, Maia Sandu oferă date statistice precum că, în 2022 avem un deficit la bugetul asigurărilor sociale de 5 miliarde de lei pentru anul viitor acest deficit ajunge la 6 miliarde, iar pentru anul 2024 ar trece de 7 miliarde.

„Știu că Guvernul și-a propus împreună cu Parlamentul, cu partenerii de dezvoltare și a propus să se elaboreze o serie de politici ambițioase de reducere a muncii ilegale și sper să le auzim, să le discutăm astăzi aici. Dar eu cred că noi vom reuși să trecem e alb doar atunci când toată societatea va înțelege beneficiile acestui lucru și îi va pune umărul pentru ca acest lucru să se întâmple. Trebuie ca acest obiectiv de trecere pe alb să fie nu doar problema Ministerului Muncii, Protecției Sociale, plus alte 2-3 instituții. Acest obiectiv trebuie să fie împărtășit și la el să pună umărul toate instituțiile statului, pentru că refacerea încrederii cetățeanului, refacerea încrederii agenților economici în stat va contribui indirect, ca să rezolvăm și problema eliminării muncii neformale. Au un mesaj și către businessu care folosește munca neformală. Știm că treceți și dumneavoastră așa cum întreaga țară trece prin multiple crize și pentru mulți se pune problema supraviețuirii astăzi în același timp, știți că noi avem o abordare prietenoasă față de mediul de afaceri. Noi apreciem, înțelegem care este rolul mediului de afaceri”, a conchis Sandu.

Precizăm că, Ministerul Muncii și Protecție Socială, de comun cu alte autorități au organizat o conferință, prin care doresc să combată munca „la negru”.

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.