Proiectul de lege cu privire la interzicerea deconectărilor de la servicii locativ-comunale în perioada rece a anului a cetățenilor incluși în categoria social vulnerabili a fost una din puținele inițiative legislative înaintată, examinată și susținută în prima lectură de majoritatea parlamentară și opoziție. Acest lucru este dedus de către Asociația Promo-LEX, în cadrul campaniei „Parlamentul lucrează pentru tine?!”, care examinează fiecare ședință a Legislativului, pentru a depista carențele, dar și succesele înregistrate.

La ședința plenară din 3 noiembrie curent, parlamentarii au dezbătut, în total, 9 proiecte de legi și un proiect de hotărâre. În cazul a cinci proiecte majoritatea parlamentară și opoziția au votat, în mare parte, în spirit de consens. Proiectele se refereau, în special, la modificarea unor acte normative din domeniile agriculturii și industriei alimentare, tineretului și sportului, precum și din domeniul protecției sociale.

Transparența decizională a proiectelor examinate, a fost afectată în cazul a 7 proiecte votate, ceea ce constituie 70% din totalul celor examinate. Astfel, textul unui proiect de lege nu a fost publicat, pentru trei proiecte nu au fost publicate rapoartele comisiilor sesizate în fond, iar pentru cinci proiecte nu au fost publicate alte acte aferente. De asemenea, în cazul unui proiect nu a fost respectat termenul prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate, acesta fiind mai mic de 10 zile de la înregistrarea proiectului până la votarea în prima lectură.

„Proiectul de lege nr. 391 pentru ratificarea Protocolului de amendare a Acordului dintre părțile Convenției privind cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est a fost examinat și votat, în două lecturi, în cel mai scurt termen – 8 zile calendaristice, autor fiind președinta Republicii Moldova. Totodată, proiectul nr. 156 pentru modificarea Legii nr. 330/1999 cu privire la cultura fizică și sport a fost votat, în două lecturi, în cel mai lung termen – 196 zile calendaristice, autori fiind un grup de deputați ai fracțiunii Partidul Acțiune și Solidaritate”, se arată în analiza Promo-LEX.

Cea mai lungă dezbatere, de circa 30 de minute, a fost la examinarea proiectului pentru modificarea legii privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Cele mai scurte dezbateri au avut loc la examinarea inițiativelor cu nr. 156, nr. 279 și nr. 303, care au durat între 1 și 3 minute. În total, ședința plenară a durat circa trei ore.

La începutul lucrărilor plenului Parlamentului și-au înregistrat prezența 85 de deputați. Potrivit rezultatelor votării, ulterior, la procedura de vot au luat parte între 59 și 78 de deputați.

Membrii fracțiunii Partidului Politic Șor au boicotat și de această dată ședința plenară.

#BCS #parlament #PAS #proiect de lege

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.