Transfăgărășanul și Transalpina, cele mai spectaculoase două șosele din Europa

Unui turist îi stă bine cu drumul, și care ar fi locurile cele mai spectaculosae de vizitat, altele decât Transfăgărășan și Transalpina? Ai de gând să traversezi țara cu mașina? Transfăgărășan și Transalpina sunt două locuri pe care nu trebuie să le ratezi, sub nicio formă.

Transfăgărășanul este unul dintre cele mai spectaculoase trasee din România și singurul care traversează Munții Făgăraș. Transfăgărășanul, un drum de 152 km, începe la Bascov, în județul Argeș, și se termină la Cârțișoara, în județul Sibiu. Spectaculos drum are o altitudine maximă de 2.042 de metri, în apropiere de lacul glaciar Bâlea.

De cealaltă parte, Transalpina sau „Drumul Regelui” se întinde prin Munții Parâng, de la Novaci la Sebeș. Are o lungime de 148 km, cu 20 km la o altitudine de peste 2.000 de metri și o altitudine maximă de 2.145 de metri. Este un drum pitoresc, cu numeroase curbe sinuoase și priveliști montane spectaculoase, dar mai puțin abrupt și stâncos decât Transfăgărășanul.

Autoritățile impun noi reguli pe Transfăgărășan și Transalpina

Așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, accesul pe cele două drumuri ar fi trebuit să fie închis de la finele lunii octombrie. Dar, cum temperaturile din aceste zile sunt extrem de ridicate, și fără zăpadă abundentă, autoritățile care administrează aceste două șosele au luat o nouă decizie. Conform DRDP Brașov, șoferii care credeau că nu vor mai avea acces pe Trasfăgărășan și Transalpina au aflat că „închiderea acestor tronsoane se face în funcție de condițiile meteo”.

„De principiu, noul regulament care este comun pentru Transalpina și Transfăgărășan spune că închiderea acestor tronsoane se face în funcție de condițiile meteo. Și tot de principiu, sunt deschise până la finele lunii octombrie, dacă vremea permite, se prelungește perioada, dacă nu se micșorează, se închide mai înainte”, a explicat purtătorul de cuvânt al DRDP Brașov, Robert Elekeș, pentru Adevărul.ro.

Pe de-o parte decizia a venit ca urmare a unor petiții semnate de reprezentanții a 160 de companii. Pe de alta, nenumăratele proteste ale hotelierilor din zonă au pus presiune pe autorități, finalul fiind noile reguli de circulație. Deși a nins în aceste zone, pentru moment accesul pe pe Transfăgărășan și Transalpina este deschis, dar odată cu schimbarea vremii vor fi închise.

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.