Lupta din culise pentru cine ar trebui să-i succeadă secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a început în mod serios, cu accent pe femei, scrie The News York Times care publică cu referire la oficiali americani familiarizați cele mai des întâlnite nume pentru această funcție. Mandatul actualului secretar general se va încheia în toamna anului viitor.

Un candidat principal a apărut la Washington. Este vorba de Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean și ministru de finanțe al Canadei. Este fostă jurnalistă, căsătorită cu un reporter de la The New York Times. A fost și ministru de externe al Canadei.

Avantajele sale sunt considerabile: vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferințe de presă și alte apariții publice. În plus, ar fi prima femeie și prima canadiancă șef NATO.

Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradițional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de la sine înțeles că au o voce puternică în această alegere.

Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul șef al NATO să provină dintr-o țară membră – 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparțin alianței.

Și presupunând că Suedia și Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri.

Deși europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic, și ei au mai mulți candidați puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, președintele Slovaciei, și Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost președinte al Croației în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croației la Washington și a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomație publică.

Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu și NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcție în ciuda problemelor din guvernul britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci și pentru a-și spori șansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl dorește ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.

Persoana care va obține postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianței. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la granițele Rusiei, potențiali noi membri în Suedia și Finlanda și noi cereri de bani și echipamente.

Deși NATO funcționează prin consens, șeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre și în articularea poziției Occidentului în fața unei audiențe globale. Există probleme cu toți posibilii candidați și este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an.

Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului și i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor.Ultimii doi șefi ai NATO, Stoltenberg din Norvegia și Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi șefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă.

#Chrystia Freeland #Jens Stoltenberg #NATO

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.