Rata anuală a inflației a crescut până la 34% în septembrie sau cu 2,2 puncte procentuale față de luna iunie a anului curent.

Banca Națională a Moldovei (BNM) precizează că majorarea a fost determinată de creșterea cotațiilor internaționale la resursele energetice, seceta hidrologică, cu efecte asupra prețurilor autohtone la produsele alimentare, ajustarea tarifelor și sporirea, în aceste condiții, a costurilor. Deprecierea leului față de dolarul SUA a generat presiuni suplimentare, iar războiul din Ucraina a sporit simțitor impactul tuturor factorilor. Conform prognozelor BNM, inflația anuală va atinge nivelul maxim în trimestrul IV 2022.

Potrivit prognozelor BNM, prețurile de consum vor crește în continuare, cel puțin, de la micșorarea recoltei din acest an, creșterea prețurilor externe la energie, războiul din Ucraina, ajustarea tarifelor la gaze naturale și la serviciile conexe (cu efectele lor secundare), indexarea pensiilor și de la creșterea salariilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Riscurile și incertitudinile prognozei sunt mari. Din mediul extern se conturează surse precum oferta redusă și cotațiile înalte la resurse energetice și alte materii prime, războiul din Ucraina, scăderea cererii mondiale. Rămâne înaltă probabilitatea crizei datoriilor suverane cu transmitere pe piețele financiare. Inflația galopantă actuală va majora atât dobânzile pentru finanțarea deficitelor publice, cât și cele la deservirea datoriilor care au crescut impunător pentru a opri scăderea economică cauzată de pandemia COVID-19. Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.