La ședința de duminică seara, desfășurată la Președinție, s-a discutat îmbunătățirea performanțelor unor ministere, anunță PAS. Deputații fracțiunii și miniștrii au discutat inclusiv cu Maia Sandu, anunță Partidul.

„În contextul informațiilor apărute în presă, fracțiunea parlamentară PAS anunță că ieri a avut loc o ședință a deputaților din majoritatea parlamentară cu președintele Republicii Moldova și cu prim-ministrul. În contextul șantajului energetic împotriva Republicii Moldova pus la cale de Rusia și a încercărilor grupării hoției și războiului de a crea haos în țară, au fost discutate soluțiile care vor fi adoptate în cel mai scurt timp pentru a asigura liniștea și pacea în țară. S-a discutat și despre modul în care poate fi îmbunătățită performanța unor ministere. Deciziile luate vor fi anunțate în cel mai scurt timp”, anunță formațiunea.

Duminică, în spațiul public se vehicula că Guvernul ar urma să demisioneze in corpore, iar noul cabinet să fie format de Dorin Recean. Primul care a abordat subiectul a fost Jason Jay Smart, corespondent Kiyv post și politolog american cu legături în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La scurt timp, la Președinție s-au adunat mai mulți membri ai PAS la o ședință, iar după ora 22:00 Radu Marian a spus presei că informațiile apărute în spațiul public despre schimbarea cabinetului de miniștri sunt zvonuri, însă nu a exclus remanierile.

Luni dimineața, Sorina Ștefârță, purtătoare de cuvânt a șefei statului, comunica pentru bani.md că instituția a găzduit o ședință a formațiunii. De ce a trebuit să se desfășoare acolo întrunirea, deși Maia Sandu nu mai este membră a partidului, iar alte fracțiuni nu au fost invitate, nu se cunoaște.

#explicație PAS #PAS #Președinție #remanieri Guvern #ședință nocturnă

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.