Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Mamografiile mobile își reiau activitatea! Când vor porni vehiculele prin raioane

31 Mai 2021, 18:19
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
31 Mai 2021, 18:19 // Actualitate //  Realitatea.md

Începând de mâine, după o pauză luată în perioadă pandemică generată de COVID-19, Institutul Oncologic contractat de CNAM, în conformitate cu ordinul emis de MSMPS reia activitatea de screening mamar prin mamografie digitală mobilă.

Astfel, în perioada 1 iunie – 1 octombrie 2021, femeile cu vârsta de la 45 și până la 65 de ani, asimptomatice la patologia glandei mamare din raioanele Ungheni, Fălești, Soroca, Ialoveni, Telenești, Sângerei și municipiul Chișinău, vor fi investigate de specialiști detașați în teritoriu prin mamografii digitale în cadrul complexelor mobile.

„Această activitate se încadrează în obiectivului II din Programul Național de Control al cancerului în RM pentru anii 2016-2025, aprobat prin HGRM nr. nr.1291 din 2 decembrie 2016 – sporirea ratei de depistare precoce a cancerului mamar”, anunță Institutul Oncologic.

Scopul screening-ului în masă este scăderea morbidităţii şi/sau a mortalităţii într-o populaţie, prin detecţia cancerului în stadii precoce la populația aparent sănătoasă.

„Selectarea femeilor se realizează de către medicul de familie la locul de trai. Se întocmește lista persoanelor eligibile pentru screening, care servește și drept programare pentru efectuare mamografiei digitale în cadrul complexului mobil. Examinării prin mamografie digitală în complex mobil sunt supuse toate femeile cu vârsta de la 45 și până la 65 de ani, asimptomatice la patologia glandei mamare”, se mai precizează în comunicatul instuției.

Examinarea se realizează o dată la 2 ani. Nu se includ în categoria persoanelor pentru screening:

  1. a) femeile, care stau la evidență la IMSP Institutul Oncologic cu cancer mamar,
  2. b) femeile cu maladii severe somatice decompensate,
  3. c) femeile, care au făcut mamografie în ultimele 12 luni.

În dinamica ultimilor ani, în Republica Moldova se atestă o majorare a ponderii numărului de paciente cu diagnosticul de cancer mamar depistat în stadii precoce:

  • anul 2015 – 59,2 la sută;
  • anul 2017 – 64 la sută;
  • anul 2019 – 65,3 la sută.

Indicatorul de rezultat pentru anul 2021 este planificată 68,45 la suta cazuri în stadiile precoce din totalul cazurilor noi înregistrate.

Riscul de apariție a unui cancer mamar de-a lungul vieții (lifetime risk) este (la nivel individual) de 12,33% (SUA și Marea Britanie), în timp ce probabilitatea individuală de deces prin cancer mamar (în absența screening-ului) este de 2,7%. Factorii care influențează în mod absolut apariția cancerului mamar sunt nemodificabili: sexul feminin, vârsta, fondul genetic.

Mai multe detalii la acest subiect pot fi aflate la numărul de contact: 022 852 171.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.