După valul de Covid care a îndoliat India, țara se confruntă cu o nouă dramă, cea a copiilor rămași orfani după ce părinții le-au murit din cauza virusului. Rețelele sociale au fost invadate de apeluri pentru adoptarea acestor copii, fenomen care ridică tot mai acut problema traficului de minori.

Covid-19 a devastat familiile din India și a lăsat orfani mulți copii. Smirti Irani, ministrul pentru bunăstarea copilului, a scris recent pe Twitter că cel puțin 577 copii și-au pierdut ambii părinți din cauza pandemiei, în perioada 1 aprilie – 25 mai. Experții spun însă că acest număr este mult subestimat.

Legile sunt stricte în India privind adopția copiilor. Fiecare regiune are o comisie care urmărește protecția drepturilor copiilor adoptabili, iar mai multe ONG-uri susțin aceste comisii în identificarea copiilor aflați în situații de risc. Totodată, există un portal național pentru adopție în care persoanele care doresc să adopte copii se pot înregistra singure. Un copil poate fi adoptat numai după ce se fac verificări stricte.

Rata de adopție în India este însă extrem de scăzută. Doar 3.351 de copii au fost adoptați din martie 2020, în timp ce zeci de mii erau orfani. Prin comparație, peste 66.000 de copii au fost adoptați în SUA în 2019.

Problema copiilor rămași orfani a ajuns urgență națională

Dimensiunea problemei a crescut dramatic după cel de-al doilea val din India, a declarat Anurag Kundu, președintele Comisiei Delhi pentru Protecția Drepturilor Copilului.

„În viața mea nu am auzit niciodată de atât de mulți oameni care să moară într-un interval de timp atât de mic – trebuie să fi lăsat în urmă atât de mulți copii care au vârsta sub 18 ani. Este o urgență națională în acest sens”, a spus Anurag Kundu.

În cel mai populat stat din India, Uttar Pradesh, au fost identificați peste 1.000 de copii rămași orfani după ce părinții le-au murit din cauza pandemiei, a declarat dr. Preeti Verma, membru al comisiei de bunăstare a copilului. Ca și în cazul situației la nivel național, cifra reală este probabil mult mai mare, a precizat Preeti Verma, context în care se încearcă identificarea tuturor celor aflați în asemenea situații.

O soluție pe termen scurt pentru rezolvarea situației acestor copii a fost asistența maternală, care permite ca micuții să fie îngrijiți de familii și prieteni, fără să mai aștepte în orfelinatele deja supraaglomerate pentru ca cineva să îi adopte, a declarat Anurag Kundu. Experții spun că soluția poate contribui la îmbunătățirea ratelor de adopție, întrucât mai multe familii pot veni să se îngrijească temporar de acești copii, ceea ce le poate motiva să îi adopte în cele din urmă.

Teamă crescută privind traficul de minori

Rețelele sociale au fost invadate de apeluri pentru adoptarea copiilor ai căror părinți au murit de Covid. S-au dat date de contact și s-au făcut publice fotografii cu unii dintre copii, ceea ce ridică problema faptului că fenomenul va accentua problema deja acută a traficului de minori.

Președintele Comisiei Delhi pentru Protecția Drepturilor Copilului a avertizat că echipa sa a verificat un anunț de pe Facebook care oferea copii spre adopție.

„Unul dintre membrii personalului meu a sunat la numărul de pe pagina de Facebook și i s-a spus prețul de 7.000 de dolari pentru un copil. Am raportat grupul poliției”, a spus Anurag Kundu.

Un bărbat șocat de moartea soției și-a ținut copiii flămânzi timp de trei zile

În India sunt temeri că cei mici ajung să fie exploatați sexual sau trimiși la muncă forțată. Președintele unui ONG din Delhi atrage atenția că nu doar copiii rămași orfani de ambii părinți sunt în această situație, ci și cei care și-au pierdut un singur părinte în urma pandemiei.

„Orfanii Covid sunt o problemă importantă în acest moment, dar acesta nu este întregul adevăr. Numărul copiilor care au pierdut un părinte este imens și au nevoie, de asemenea, de o atenție egală”, a afirmat Sonal Kapoor, șefa ONG-ului.

Ea a dezvăluit că la telefonul asociației s-au semnalat situații în care copii mici ajung în situații dramatice. Într-o familie, mama murise, iar tatăl a fost atât de șocat încât timp de trei zile nu a mai putut să-și hrănească copiii. „Am primit un apel de la rude, cerând ajutor pentru a hrăni copiii”, a spus Sonal Kapoor.

Guvernul încearcă să găsească soluții pentru îngrijirea a mii de copii orfani, dar experții spun că este nevoie de mult mai mult, deoarece riscul ca acești minori să crească fără o familie în jurul lor este imens.

#COVID-19 #India #trafic de minori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.