Uniunea Europeană va continua să ofere ajutor țării noastre sub formă de echipamente și asistență umanitară, după organizarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova la Paris, pe 22 noiembrie 2022. Anunțul a fost făcut de Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, în cadrul unei emisiuni de la NordNews.

Popescu a adăugat că România reprezintă un partener important pentru Modova în drumul său de aderare la Uniunea Europeana. Partenerii români contribuie cu sume financiare esențiale pentru rezolvarea crizelor din țara noastră.

Ministrul a mai adăugat că, oficialitățile de la Chișinău sunt în așteptarea unei liste din partea autorităților europene, în care vor fi stipulate concret tipurile de asistență pentru Republica Moldova.

,,Da, există oferte de ajutor, inclusiv și financiar. Franța a anunțat o nouă linie de credit de o sută de milioane, Norvegia 10 milioane. Acești bani au fost anunțați anterior, acum câteva săptămâni. România întotdeauna este prezentă cu sume importante, avem și acordul de grant de 100 de milioane care a fost reactivat. În același timp, sunt și lucruri concrete de care avem nevoie. Avem nevoie de ajutor pentru fortificarea capacităților noastre de gestionare a frontierei la Ministerul Afacerilor Interne, deci, deseori este vorba și de echipamente, nu doar de bani. Acum, statele continuă să ne dea în scris cu ce exact vor contribui și ce tipuri de asistență vor oferi R. Moldova, și în curând vom avea această listă exhaustivă. Deocamdată avem și o listă a angajamentelor statelor, exprimate verbal, dar acum lucrăm asupra compilării unei liste centralizate unei oferte de asistență”, a declarat Nicu Popescu.

Prima platformă de sprijin pentru Republica Moldova a fost organizată la Berlin, pe data de 5 aprilie 2022, în cadrul căreia au luat parte 47 de participanți. Acolo, au fost adunate sprijin pentru țara noastră în valoare de 659,5 milioane euro. Cea de a doua platformă de sprijin pentru țara noastră a avut loc în România, pe data de 15 iulie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor #Nicu Popescu #Republica Moldova

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.