Compania HORUS Energy respinge acuzațiile cu privire la lucrările necalitative la blocul energetic trei de la Termoelectrica. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții HORUS Energy au explicat că defecțiunea s-a produs nu din vina companiei.

„A fost depistată o fisură pe o conductă de alimentare cu apă a răcitorului. Conducta nu a fost reparată de către HORUS. Ulterior, la data de 28 noiembrie, s-au mai depistat alte fisuri la conductele de răcire. Din materialele care au fost verificate și din explicațiile martorilor s-a constat lipsa vinovăției companiei HORUS. În cadrul unei ședințe de la companie, s-a luat decizia de a interveni urgent în reparația generatorului. Este un volum necontractat”, a explicat într-o conferință de presă Alesea Gotînjanu, șefa departamentului juridic al companiei HORUS Energy.

Directorul Direcției dezvoltare HORUS Energy, Mihai Godea, susține că la blocul energetic trei s-a făcut o reparație minimă 10% din necesar: „Cauza a fost anularea licitației din primăvară, când din motive politice s-a anulat licitația care urma să aducă la condiții normale blocurile energetice doi și trei. Cei car au scandalizat opinia publică atunci au participat la un sabotaj energetic. Dacă instituțiile vor ceda în fața minciunilor probabil vom avea probleme și în continuare”.

Potrivit lui Godea, deși compania nu are nicio atribuție cu accidentul de la Termoelectrica, angajații companiei lucrează non-stop pentru a remedia situați și a pune în funcțiune blocurile energetice.

„Angajații lucrează voluntar la remedierea avariei. La sfârșitul săptămânii va fi clar de câți bani este nevoie. Sperăm în câteva săptămâni să remediem avaria”, a punctat Godea.

În data de 11 noiembrie a avut loc o avarie la blocul energetic trei de la Termoelectrica, care ulterior a fost oprit. Cauza deconectării avariate – pătrunderea în corpul generatorului a unui volum de apă din conducta de alimentare a răcitoarelor.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.