Un cutremur cu magnitudinea 5 a fost înregistrat marţi seară pe insula grecească Evia, la 56 km nord-est de Atena, potrivit Observatorului geodinamic din Atena.

Potrivit presei locale, deocamdată nu au fost raportate nici pagube materiale, nici răniţi. Cutremurul produs la est de insula Evia şi la o adâncime de 9 km, a avut loc la orele 20.06 GMT, potrivit aceleiaşi surse.

A fost resimţită în special pe insulă şi în Attica, zona metropolitană a Atenei, potrivit presei locale. Acesta este al patrulea şi cel mai puternic cutremur care a avut loc marţi şi înregistrat cu acelaşi epicentru în Evia: primul cutremur de 4,8 a fost înregistrat la 04.32 GMT, urmat de alte două de 4,1 şi, respectiv, 4,2 aproape o oră mai târziu (05.23 şi 05.24 GMT).

Situată pe mai multe linii de falii geologice, Grecia este lovită în mod regulat de cutremure care provoacă uneori victime şi pagube materiale În octombrie 2021, un cutremur de 6,3 pe insula Creta a provocat pagube materiale, fără victime. Dar în octombrie 2020, un cutremur cu magnitudinea 7 în Marea Egee a făcut doi morţi pe insula grecească Samos şi peste 100 în oraşul de coastă din apropiere Izmir, în Turcia.

#cutremur #Grecia

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.