Din cauza problemelor la capitolul corupție, Ungaria riscă să piardă peste 13 miliarde de euro din fondurile europene. Comisia Europeană se pregăteşte să recomande miercuri îngheţarea banilor, scrie Agerpres.

Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană va propune statelor membre suspendarea a 7,5 miliarde de euro fonduri de coeziune, care urmau să fie plătite Ungariei în cadrul bugetului 2021 -2027 al UE. Țările UE se pot pronunța pe seama decizie până pe 19 decembrie.

Budapestei îi sunt înainte mai multe acuzații, printre care se numără blocajul dosarelor europene, precum planul comun de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina sau impozitul minim pe profiturile multinaţionalelor.

În premieră pentru UE, în luna aprilie a acestui an a fost lanastă o procedură împotriva Ungariei, destinată să protejeze bugetul european de încălcările statului de drept. La baza deciziei au stat „neregulile sistematice în atribuirea contractelor publice” și „deficienţele” în domeniul urmăririi penale şi luptei împotriva corupţiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potențiala lipsă de fonduri a determinat Budapesta să implementezed 17 măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxellesului. Una dintre acestea este înființarea unei „autorităţi independente”, menită să controleze mai bine utilizarea fondurilor UE, în contextul în care există suspiciuni că banii ajung la persoanele din anturajul premierului Viktor Orban.

Deși Comisia consideră că reformele nu au fost realizate în mod satisfăcător până la data limită de 19 noiembrie, executivul european a decis să valideze planul de redresare post-COVID al Ungariei (5,8 miliarde de euro), dar prin ataşarea a 27 de condiţii, care includ cele 17 măsuri anticorupţie, precum şi reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei.

Nicio plată nu va fi făcută până la îndeplinirea acestor condiţii.

#Comisia Europeană #coruptie #înghețare #Ungaria #Viktor Orban

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.