Şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto a pledat marţi, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe din NATO de la Bucureşti, pentru depunerea tuturor eforturilor necesare evitării unui conflict armat direct între alianţa militară nord-atlantică şi Rusia, subliniind că o escaladare a ostilităţilor ar putea afecta teritorii din vecinătatea imediată, transmite MTI.

Trebuie să se pună accentul pe pace, luând în considerare şi faptul că se apropie iarna, a menţionat Szijjarto, citat de Ministerul de Externe ungar, scrie agerpres.ro.

Şeful diplomaţiei ungare a salutat poziţia calmă pe care s-a plasat Polonia în legătură cu racheta căzută mai devreme luna aceasta pe teritoriul său. „Dacă astăzi nu discutăm aici despre evoluţiile dintr-un al treilea război mondial, datorăm acest lucru comportamentului extrem de responsabil al liderilor Poloniei”, a punctat Szijjarto.

Ministrul de externe ungar a avertizat asupra posibilităţii de escaladare a conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina, cât timp acesta continuă. Ungaria, ca vecină a Ucrainei, este pe deplin conştientă de posibilele consecinţe, a afirmat Szijjarto, şi de aceea interesul ei este să fie pace. Este clar că escaladarea războiului ar avea impact în primul rând asupra teritoriilor din vecinătatea imediată şi nu asupra unor ţări aflate la mii de kilometri distanţă, a insistat el, salutând declaraţia secretarului general al NATO în sensul că alianţa nu este parte a conflictului şi exprimându-şi speranţa că această situaţie va rămâne neschimbată.

Peter Szijjarto a mai notat că este posibilă o „catastrofă umanitară nemaivăzută” odată cu instalarea iernii şi a amintit că Ungaria a lansat o campanie umanitară fără precedent, preluând peste un milion de refugiaţi de război şi primind copii din Ucraina în circa 1300 de şcoli şi grădiniţe.

Şeful diplomaţiei ungare a subliniat necesitatea evitării tuturor factorilor care ar putea duce la o escaladare a războiului şi a avertizat împotriva tăierii canalelor de comunicare, recunoscând totodată activitatea de mediere a Turciei, a mai consemnat MTI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alianța NATO #Rusia

Kievul a fost atacat luni, 28 septembrie, cu drone rusești. Unul dintre aparatele fără pilot a lovit clădirea Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, de pe strada Volodîmîrska, în centrul capitalei. În urma impactului, acoperișul și etajele superioare ale clădirii au luat foc.

Imaginile publicate pe rețelele sociale arată un incendiu puternic și un nor dens de fum negru deasupra clădirii. Echipele de intervenție au fost mobilizate pentru stingerea incendiului și căutarea persoanelor care ar fi putut rămâne în interior.

Potrivit Administrației Militare a orașului Kiev, drona a lovit o clădire nerezidențială din sectorul Șevcenkivski. Inițial, autoritățile au anunțat moartea unei femei și mai multe persoane rănite. Ulterior, numărul răniților a crescut.

Bombardamentele au vizat și centrul medical Dobrobut din centrul orașului. Pacienții sunt evacuați.

Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a declarat că operațiunea de salvare continuă, iar toate serviciile sunt implicate în lichidarea consecințelor atacului. Ulterior, președintele Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Anatoli Zagorodni, a anunțat că doi academicieni au murit în urma atacului, iar mai mulți colegi ai acestora nu au putut fi contactați. Informația a fost relatată de presa ucraineană, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuau.

Atacul a afectat și alte obiective din Kiev. Potrivit lui Zelenski, în capitală au fost lovite inclusiv o companie farmaceutică și stații de alimentare cu combustibil. În Dnipro, o clădire de birouri a fost atacată, iar în alte regiuni au fost raportate lovituri asupra unor obiective civile, întreprinderi și infrastructurii de comunicații.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat, de asemenea, noi lovituri în sectorul Șevcenkivski, inclusiv asupra unei clădiri administrative cu șapte etaje.