Ministrul Afacerilor Externe al României Bogdan Aurescu i-a cerut în mod repetat ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, să recunoască inexistenţa „limbii moldoveneşti”. Solicitarea a fost făcută de către Aurescu la întrevederea cu Kuleba de marți, 29 noiembrie, de la Reuniunea miniștrilor de Externe a NATO, desfășurată la București.

În cadrul întâlnirii, care a avut loc în marja Reuniunii miniştrilor afacerilor externe din ţările aliate NATO, cei doi miniştri au discutat despre situaţia infrastructurii critice din Ucraina, în special a celei energetice.

Aurescu a asigurat că România va continua pe linia numeroaselor măsuri adoptate în plan naţional pentru a veni în sprijinul Ucrainei şi al refugiaţilor ucraineni. De asemenea, şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul pentru implicarea României, alături de partenerii occidentali, în susţinerea efortului de reconstrucţie a Ucrainei.

Şeful diplomaţiei române a evocat şi lansarea Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina, la nivel de miniştri de externe, cu participarea miniştrilor energiei şi a reprezentanţilor companiilor energetice, în septembrie la Odessa. Cei doi oficiali au agreat organizarea unei noi astfel de întâlniri trilaterale în viitorul apropiat.

Amintim că și în iunie 2021, Bogdan Aurescu a cerut Ucrainei să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești”. Solicitarea a fost făcută în marja Forumului de Diplomație de la Antalya, în timpul unei discuții a miniștrilor de Externe ai României și Ucrainei, Bogdan Aurescu și Dmitri Kuleba.

#Bogdan Aurescu #București #Dmitri Kuleba #NATO

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.