Doi milimetri de îngheț în congelator au ca rezultat o creștere cu 10% a consumului. Cinci milimetri înseamnă un consum cu 30% mai mare. Dezghețarea regulată economisește 22 kWh pe an.

Apa caldă trebuie folosită cu moderație

Apa caldă menajeră reprezintă 10% până la 20% din factura la energie. La o baie în cadă se consumă în medie 100 până la 120 de litri de apă. La un duș de cinci minute cu un cap de duș convențional folosești aproximativ 30 până la 40 de litri. Recomandat e să optezi pentru un duș economic care limitează scurgerea apei în timp ce optimizează presiunea jetului. Acesta consumă aproximativ jumătate din cantitatea de apă folosită de obicei la un duș obișnuit. Factura de energie este redusă în consecință.

Un duș economic poate economisi până la 75% din apă. Instalează un cronometru la duș care îți va permite să limitezi timpul petrecut sub jetul de apă la cinci minute. Setează temperatura încălzitorului de apă la 55 °C. În comparație cu o temperatură de 70 °C, aceasta economisește 25% din energie.

Acoperă tigăile atunci când gătești

Acoperă tigaia când gătești. Aceasta împarte timpul de gătire la trei și consumă cu 25% mai puțină energie. Imediat ce lichidele fierb, e recomandat să reduci focul cu două treimi. La sfârșitul gătirii, poți opri plita puțin mai devreme pentru a lăsa mâncarea să se termine de gătit. Dacă ai un cuptor cu aer cald, preîncălzește-l cu ajutorul acestei funcții. Și prin oprirea cuptorului înainte de finalizarea gătirii, poți economisi 10% la energie electrică.

Umple bine mașina de spălat vase

O mașină de spălat vase este lacomă de electricitate și apă. Fiecare ciclu de spălare consumă aproximativ zece litri de apă și 1 kWh de energie electrică. Dacă trebuie pornită, asigură-te că o umpli corespunzător. O reducere de patru cicluri pe lună îți va oferi o factură mai mică la energie.

Utilizează modul Eco al mașinii de spălat vase. Aici e important de menționat ca acesta să nu fie confundat cu modul rapid. Modul Eco este mai lung, dar consumă mai puțină energie electrică. Aceasta înseamnă o economie de energie de 45% comparativ cu modul intensiv.

Nu supraîncărca frigiderul

La fel ca și congelatorul, frigiderul este un dispozitiv cu un consum mare de energie. Acesta reprezintă aproximativ 10% până la 15% din consumul de energie electrică, aproximativ 300 kWh/an. De aici și importanța alegerii unui model cu consum redus de energie.

Evită să îl supraîncarci. Nu pune în el alimente pe care nu le vei consuma o perioadă. Închide rapid ușa după deschidere, nu îl poziționa lângă o sursă de căldură, menține temperatura la frigider între 5ºC și 7ºC, nu mai puțin. Lasă alimentele să se răcească înainte de a le pune la frigider. Ai un fel de mâncare de dezghețat? Alege frigiderul, nu cuptorul. În caz de urgență, folosește cuptorul cu microunde.

Folosește cuptorul cu înțelepciune

Dacă îți schimbi aragazul, optează pentru o plită cu inducție. Este cea mai economică versiune electrică. Potrivit organizației olandeze Milieucentraal, o sobă cu gaz consumă în medie 381 kWh/an, iar una cu inducție dor 175 kWh.

Scade temperatura mașinii de spălat

Într-o familie medie, mașina de spălat rulează de aproximativ 200 de ori pe an. Acest consum poate fi redus asigurându-te că ai umplut bine tamburul înainte de a porni mașina. Acest lucru ar putea economisi 15% din energie electrică. De asemenea, spălarea rufelor la 40ºC consumă jumătate din energie decât spălarea la 90ºC. Spălarea la 30ºC consumă de trei ori mai puțină energie. Programul Eco consumă aproape 50% mai puțină energie și jumătate din apă decât programul normal. Uită de uscător, aceste consumă cam 200 kWh pe an.

Coboară temperatura termostatul

Încălzirea reprezintă 65% până la 75% din consumul de energie într-o familie medie. Încălzește doar încăperile în care te afli, schimbând temperatura în funcție de loc. În sufragerie, 18-20ºC sunt suficiente. Coborârea termostatului cu un grad economisește aproximativ 5% până la 7% din factură. Reducerea temperaturii la la 15ºC pe timp de noapte are ca rezultat o economie de 10% până la 25% din energie. Dacă ai obloane la ferestre, închide-le peste noapte. Acest lucru reduce pierderile de căldură prin ferestre cu până la 60%.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.