Rezolvarea conflictului transnistrean trebuie să aibă loc pe cale pașnică și diplomatică, fără a permite escaladarea unui eventual conflict militar. Cel puțin asta a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni de la Nord News.

Igor Grosu a menționat că, odată cu succesele armatei ucrainene înregistrate pe front, mesajele așa numiților lideri de la Tiraspol s-au temperat. Oficialul a adăugat că dacă cei din stânga Nistrului vor accepta o eventuală „invitație” din parte Rusiei de a ataca Ucraina, consecințele vor fi foarte grave, mai ales pentru ei.

„– Mulți jurnaliști ucraineni, inclusiv și consilieri prezidențiali de la Kiev au declarat în acest studio că Ucraina este gata în orice moment să ajute țara noastră în rezolvarea problemei transnistrene. Este aceasta o soluție pentru Moldova?

–Depinde ce înțelegem noi prin rezolvarea conflictului transnistrean. Rezolvarea în doi pași, eu nu salut această metodă, pentru că această metodă de soluționare fulger înseamnă conflict.

–Vorbiți despre rezolvarea conflictului pe cale militară?

–Da, asta înseamnă escaladare, Doamne ferește să nu avem jertfe. Noi am reușit și Slavă Domnului că am păstrat calmul și liniștea pe ambele maluri.

–Dar, domnule Grosu, noi suntem ambii conștienți de faptul că Federația Rusă și acoliții săi nu prea înțeleg mesajele diplomatice, din păcate.

–Eu sunt sigur că odată cu victoria Ucrainei și a Occidentului în acest război, lucrurile se vor schimba diametral opus. Eu urmăresc foarte atent retorica și comportamentul celor de la Tiraspol. Chiar dacă ei mai afișează câte o bravadă din când în când, emană niște mesaje care le primesc de la Kremlin, la nivel comportamental sunt niște mieluși. Ei înțeleg că, Doamne ferește, în cazul escaladării, consecințele pentru malul stâng vor fi dramatice. Bine, ele nu o să fie bune nici pentru noi, nici pentru Ucraina, dar în special pentru ei, care acum sunt dependenți total de UE. Când spun lucrul acesta mă refer că tot ce produce industria de acolo, este exportat fie pe malul drept, fie în UE. Tot ce importă ei, medicamente, combustibil, produse alimentare, fertilizanți, iarăși, totul revine pe frontiera noastră, cu România, adică frontiera UE. Deci, la nivel comportamental îi înțeleg foarte bine. Ei știu care vor fi consecințele pentru în cazul vor co-participa sau ar răspunde Federației Ruse să atace Ucraina. Acum ei urmăresc mai mult decât noi ce se întâmplă în Herson, ce se întâmplă în Donbas, ei văd succesele armatei ucrainene. Astfel, ei și-au temperat și mai mult mesajul. Nu doar ei, dar și cei din Chișinău. Este o situație în care cred că trebuie să mergem pe soluționări pașnice, nu cu metode radicale a conflictului transnistrean”, a conchis Igor Grosu.

La o zi după negocierile în formatul „1+1” dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, negocieri care au avut loc la sediul OSCE din capitala moldoveană, compania de stat Energocom de la Chișinău a semnat, sâmbătă, 3 decembrie, contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES (Centrala de la Cuciurgan) pentru luna decembrie. Părțile urmează să examineze posibilitatea extinderii acordului până în martie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conflict #Grosu #Transnistria

Comisia Europeană urmează să-și prezinte, miercuri, 4 noiembrie, rapoartele privind progresul principalelor țări candidate în drumul spre Uniunea Europeană. Pentru prima oară, aceste documente, parte a mult așteptatului Pachet anual al Extinderii, oferă și niște jaloane precise, principala noutate, pentru Moldova, fiind precizarea că ar putea închide anul viitor un număr uriaș de capitole, mergând până la 25!

Raportul Comisiei reprezintă o premieră simbolică și strategică prin care Bruxelles-ul evidențiază un grup de patru state considerate „fruntașe” (frontrunners): două țări din Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania, urmate de Republica Moldova și Ucraina.

Toate aceste patru țări primesc ceea ce a fost numit o „foaie de drum“ sau o „foaie de parcurs” („A roadmap for the accession negotiations with Moldova – An outlook for 2027”), document consultat în premieră de Teleradio-Moldova 1 înainte de publicarea lui.

Peisajul candidaturilor

Patru țări avansate: Muntenegru, Albania, R. Moldova și Ucraina; trei țări care bat pasul pe loc: Macedonia, Bosnia și Kosovo (a cărei candidatură de altfel nici nu este oficială); și, în sfârșit, trei țări care dau înapoi pentru al doilea an consecutiv: Serbia, Georgia și Turcia. Acesta este tabloul actual al stadiului în care se află cele 10 țări de la porțile Europei, mai precis nouă țări candidate cărora li se adaugă Kosovo, candidat potențial, deși independența țării încă nu este recunoscută de cinci din țările membre ale UE (printre care și România) și nici de țări candidate, cum e R. Moldova și, desigur, Serbia.

Procesul aderării avansează însă cu o viteză nemaivăzută în ultimul sfert de secol, motiv pentru care cabinetulcomisarei Marta Kos, responsabile de extinderea UE, a pregătit aceste „foi de drum” făcute publice odată ce sunt aprobate de colegiul Comisarilor, miercuri, 4 noiembrie.

Marea noutate, în ce privește R. Moldova, este că textul în stadiul său de dinainte de aprobarea oficială a Comisiei, care ar trebui să fie o simplă formalitate, anunță că R. Moldova ar putea închide în cursul anului 2027 nu mai puțin de 25 de capitole de negocieri (dintr-un total de 35, împărțite în șase așa-numite „clustere”, pachete de capitole)!

Muntengru, la rândul său, e prevăzut anul acesta a închide totalitatea capitolelor de negocieri, iar Ucraina ar putea închide anul viitor un număr de șapte capitole, ceea ce este remarcabil, dată fiind starea economiei și a societății ucrainene, încă în plin război.

Cele patru țări avansate – Muntenegru, Albania, Repubica Moldova și Ucraina – primesc, așadar, miercuri, 4 noiembrie, acea mult promisă „foaie de parcurs”. Se estimează astfel că R. Moldova, presupunând că reformele și aplicarea lor continuă în ritmul actual, ar putea închide nouă capitole în prima jumătate a anului 2027 și încă 16 în a doua jumătate, altfel zis – 25 de capitole într‐un singur an!

Raportul, botezat „foaie de parcurs” (roadmap) conține și lista capitolelor care ar putea fi închise anul viitor (vezi lista mai jos). Aceasta înseamnă că totul depinde acum de Chișinău, însă Comisia și-a îndeplinit în bună parte promisiunea de a publica o serie de jaloane liniștitoare atât pentru populația țării, cât și pentru investitori.

Acestea sunt jaloanele pentru anul 2027, iar toamna anului viitor va vedea o nouă „foaie de drum” cu jaloane pentru 2028. De asemenea, dacă Muntenegru va încheia totul așa cum se prevede, țara ar putea semna tratatul de aderare chiar în iunie 2027, urmând ca după aceea tratatul să fie ratificat de parlamentele tuturor celor 27 de țări membre, totul deschizând calea pentru următoarele candidate din „plutonul de frunte”: Albania și R. Moldova.

Foaia de parcurs a Comisiei pentru R. Moldova

Foaia de parcurs face parte, ca anexă, din pachetul anual al Comisiei Europene despre extindere. Acest tip de document l-au primit doar cele mai avansate candidate: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Baza juridică e cadrul de negociere, care prevede că, la fiecare conferință interguvernamentală, UE spune care clustere și capitole ar putea fi deschise sau închise în anul următor.

Noutatea este și de formă, și de fond. Pentru prima oară, Comisia nu mai vorbește doar despre „progrese” și „eforturi suplimentare”. Pune pe hârtie un calendar: ce trebuie deschis până la sfârșitul lui 2026 și ce capitole ar putea fi închise provizoriu în fiecare semestru din 2027. Textul o spune explicit: e „un drum și o ancoră” deopotrivă pentru Chișinău și pentru statele membre.

Comisia adaugă imediat și precauțiile obișnuite. Calendarul e „indicativ”, nu anticipează „nici rezultatul, nici ritmul” negocierilor și este „un document viu”, care va fi actualizat după progresele Moldovei.

Pasul 1: deschiderea ultimelor două clustere (până la sfârșitul lui 2026)

R. Moldova a deschis deja clusterele I (fundamentele), II, III și VI. Au mai rămas două:

— clusterul IV, agenda verde și conectivitatea durabilă; — clusterul V, resurse, agricultură și coeziune.

Comisia consideră că Moldova „a îndeplinit condițiile necesare” și „îndeamnă” statele membre să „facă tot posibilul” ca ambele clustere să fie deschise până la sfârșitul lui 2026. Formularea e neobișnuit de apăsată și se adresează mai degrabă capitalelor UE decât Chișinăului.

Pasul 2: jaloanele intermediare pentru statul de drept

Înainte ca vreun capitol să poată fi închis, Moldova trebuie să îndeplinească jaloanele intermediare (interim benchmarks) pentru capitolele privind statul de drept. Aceasta e poarta de trecere spre faza următoare a negocierilor.

Comisia apreciază că Moldova este „bine avansată” și anunță că va prezenta Consiliului raportul de evaluare a jaloanelor intermediare, împreună cu proiectul de poziție comună intermediară. Abia după ce statele membre îl aprobă la sfârșitul anului în curs se poate trece la închideri.

Pasul 3: calendarul închiderii capitolelor în 2027

Aceasta e partea cu adevărat nouă. Deocamdată nu e închis niciunul dintre cele 35 de capitole și nici clusterul fundamentelor. Un capitol poate fi închis provizoriu după ce UE verifică îndeplinirea jaloanelor de închidere și după ce cele două părți convin asupra eventualelor perioade de tranziție. Ținând seama de complexitatea fiecărui capitol și de nivelul de pregătire al Moldovei, Comisia propune un „calendar prioritar inițial”.

Primul semestru din 2027: nouă capitole

• știință și cercetare; • educație și cultură; • libera circulație a capitalurilor; • dreptul proprietății intelectuale; • transformare digitală și media; • uniunea vamală; • pescuit și acvacultură; • relații externe; • politica externă, de securitate și apărare.

Al doilea semestru din 2027: 16 capitole

• dreptul de stabilire și libera prestare a serviciilor; • politica economică și monetară; • politica socială și ocuparea forței de muncă; • libera circulație a mărfurilor; • libera circulație a lucrătorilor; • dreptul societăților comerciale; • politica în domeniul concurenței; • servicii financiare; • protecția consumatorilor și a sănătății; • impozitare; • politica întreprinderilor și politica industrială; • transporturi; • rețele transeuropene; • energie; • mediu și schimbări climatice; • siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară.

În total, așadar, 25 din 35 de capitole ar putea fi închise provizoriu în 2027. Comisia lasă loc și pentru mai mult: dacă ritmul reformelor o permite, calendarul va fi revizuit ca să includă închideri „mai rapide sau suplimentare”.

Ce lipsește din calendar

Cele zece capitole fără termen spun la fel de mult ca cele programate. Majoritatea sunt capitolele „fundamentelor”: sistemul judiciar și drepturile fundamentale (23), justiție, libertate și securitate (24), achiziții publice (5), statistică (18) și control financiar (32). Lor li se adaugă dosarele grele, care țin de bani și de instituții: agricultura (11), politica regională (22), dispozițiile financiare și bugetare (33), instituțiile (34) și „alte chestiuni” (35).

Acolo se vor negocia și problemele cele mai delicate, inclusiv, foarte probabil, cea transnistreană. Clusterul fundamentelor rămâne cel care „determină ritmul general” al negocierilor.

În sfârșit, un detaliu amuzant: Republica Moldova, fără ieșire la mare, își va putea închide printre primele capitolul „pescuit și acvacultură”.

Ce nu spune documentul

Trebuie însă subliniat insistent: foaia de parcurs nu fixează o dată precisă pentru încheierea negocierilor și nici una pentru aderare. Orizontul ei este doar anul 2027. Oferă pentru prima oară jaloane concrete și datate (clustere deschise până la finele lui 2026, dialog de integrare în 2027, capitole închise pe semestre), dar nu calendarul final. Acela rămâne, ca pentru toți candidații, condiționat de „meritele proprii”.