Comentariile președintelui francez, Emmanuel Macron, privind oferirea de garanții de securitate Rusiei au fost „scoase din context”, a explicat un consilier al acestuia, sub condiția anonimatului, după ce remarcile au alimentat noi tensiuni cu Kievul înainte de o conferință de la Paris dedicată reconstrucției Ucrainei.
Într-un interviu acordat sâmbăta trecută postului francez TF1, președintele francez Emmanuel Macron făcea previziuni cu privire la o înțelegere cu Rusia după încheierea luptelor din Ucraina, afirmând că Moscova va avea nevoie de „garanții pentru propria securitate”.
„Unul din punctele esenţiale este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim”, declarase Macron.
Acest lucru a provocat noi îngrijorări la Kiev că liderul francez încearcă din nou să echilibreze sprijinul său pentru efortul de război al Ucrainei cu o apropiere diplomatică față de președintele rus Vladimir Putin.
„Cineva vrea să ofere garanții de securitate unui stat terorist și criminal?”, a declarat pe rețelele de socializare secretarul Consiliului ucrainean pentru securitate națională și apărare, Oleksiy Danilov.
Există temeri că remarcile ar putea umbri conferința pentru reconstrucție de marțea viitoare de la Paris, la care va participa premierul ucrainean Denys Shmyhal, și la care președintele Vladimir Zelenski se va adresa prin legătură video.
În cadrul conferinței de marți de la Paris, guvernele, mediul de afaceri și agențiile umanitare se vor reuni pentru a analiza ce asistență imediată pot oferi Ucrainei pe perioada iernii. Evenimentul se va concentra pe sectoarele energiei, sănătății, alimentației, transporturilor și apei.
În acest context, un consilier al liderului francez, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Macron a reiterat punctul său de vedere de lungă durată potrivit căruia ar fi nevoie de o soluție negociată pentru a pune capăt conflictului.
„Dacă citiți tot ceea ce a spus președintele, vedeți că nu este nimic nou”, a spus consilierul. „El susține ceea ce susțin ucrainenii înșiși”, a adăugat oficialul. „Ucrainenii înşişi sunt primii, în mod evident, care vor să iasă din acest război şi până la urmă, la sfârşitul războiului, există negocieri”. „Există un decalaj între ceea ce spun unii oameni scoțând din context o parte a unei fraze și realitatea muncii pe care o facem, care decurge fără probleme”, a declarat consilierul. „Dialogul dintre președinte (Macron) și președintele Zelenski este excelent”, a asigurat acesta.
Macron însuși a încercat la începutul săptămânii să tragă o linie sub declarațiile sale, care au fost criticate de la vârful UE și de alți aliați europeni, inclusiv Germania, Polonia, Letonia și Lituania.
„Cred că nu ar trebui… să încercăm să creăm controverse acolo unde nu există”, a declarat liderul francez în timpul unei călătorii în Albania marți.
Însă, mulți la Kiev și în Europa de Est rămân sceptici în privința intențiilor liderului francez, după ce acesta a declarat în iunie că „nu trebuie să umilim Rusia” și a continuat să discute regulat cu Putin după invazie.
Multe persoane din Ucraina și din Occident se opun cu tărie oricărei negocieri cu Putin care l-ar recompensa cu concesii după aproape 10 luni de război, mai ales că Ucraina a respins forțele rusești din zone mari în ultimele trei luni.
La 8 februarie, cu doar câteva săptămâni înainte de invazia rusă, Putin a declarat, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Macron la Moscova, că Rusia va continua să încerce să obțină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale trei cerințe de securitate: să nu mai extindă NATO, să nu desfășoare rachete în apropierea granițelor sale și să reducă infrastructura militară a NATO în Europa la nivelul din 1997, când statele din Europa Centrală și de Est nu erau parte a Alianței Nord-Atlantice, doar Polonia, Cehia și Ungaria fiind invitate la acel moment să se alăture NATO.
