Case, mașini, terenuri, articole de lux, bani în numerar, conturi și chiar monedă virtuală – dacă sunt obținute, deținute sau utilizate ilegal, sunt considerate bunuri infracționale, iar proprietarii… pot rămâne fără ele. Statul urmează să le încaseze și utilizeze, iar procesul de recuperare este unul foarte complex și poate dura mai mulți ani.

Procesul începe cu schimbul de informații între instituții publice, persoane fizice sau juridice și chiar instituții internaționale, iar atunci când sunt demarate investigațiile financiare, acestea pot fi efectuate de mai multe instituții.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) poate efectua investigații doar la solicitarea Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Vamal și a Serviciului Fiscal de Stat. ARBI nu poate lucra independent de alte instituții și nu are dreptul de a iniția investigații financiare paralele fără o delegație oficială.

Subdiviziunea poate desfășura investigații financiare paralele în cadrul urmăririi penale pe 55 de tipuri de infracțiuni – inclusiv: infracțiuni de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trafic de droguri, trafic de ființe umane, contrabandă, evaziune fiscală. Adică infracțiuni care țin nu doar de competența Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii, dar și de competența Inspectoratului General al Poliției, a Serviciului Vamal și a Serviciul Fiscal de Stat.

Pașii de recuperare a bunurilor infracționale

Dacă în urma investigațiilor au fost depistate bunuri infracționale, atunci urmează indisponibilizarea, adică interzicerea înstrăinării bunurilor și, uneori, folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată. ARBI este singura instituție care, pe lângă sechestrare, are în competență înghețarea bunurilor.

Odată indisponibilizate, bunurile sunt administrate de instituțiile specializate, până la confiscarea acestora. ARBI este responsabilă de evaluarea, administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate pe cele 55 de infracțiuni din competența sa, Ministerul Finanțelor administrează bunurile sechestrate pe alte tipuri de infracțiuni, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de bunurile ușor alterabile.

După decizia de confiscare, urmează recuperarea efectivă a bunurilor de către Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești. Statul poate încasa și utiliza bunurile confiscate sau contravaloarea acestora, iar anumite bunuri pot fi subiectul reutilizării sociale.

Începând cu anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ARBI #bunuri infractionale #bunuri recuperate

Doi cetățeni moldoveni au fost reținuți de polițiștii italieni după ce ar fi fost depistați cu documente false. Cazul a avut loc în zona Gallarate, provincia Varese, iar unul dintre bărbați era căutat internațional de autoritățile franceze, fiind suspectat de implicare în fraude informatice asupra bancomatelor. Cel de-al doilea fusese expulzat din Italia în 2023, scrie presa italiană.

Totul a început în după-amiaza zilei de marți, 18 august, când o patrulă a Poliției Rutiere italiene a oprit un automobil BMW la ieșirea de pe autostrada A8, în zona barierei Gallarate.

La volan și în mașină se aflau cei doi moldoveni. Inițial, aceștia au fost calmi și cooperanți și le-au prezentat polițiștilor permisul de conducere, pașapoartele și actele mașinii. Documentele au ridicat însă suspiciuni, iar verificările au indicat mai multe nereguli și posibile falsuri.

Polițiștii au efectuat verificări suplimentare în bazele de date, cu sprijinul Poliției de Frontieră de la Malpensa. Astfel, au stabilit identitatea reală a bărbatului de 36 de ani, care ar fi folosit un nume fals.

Era căutat de Franța din 2023

Potrivit autorităților italiene, moldoveanul era căutat de Franța încă din 2023, fiind suspectat că ar fi participat la o serie de fraude informatice asupra bancomatelor.

Anchetatorii susțin că acesta ar fi folosit metoda numită „jackpotting”. Prin această tehnică, infractorii încearcă să manipuleze sistemul informatic al unui bancomat pentru a-l determina să elibereze banii aflați în interior.

În astfel de operațiuni pot fi utilizate laptopuri și conexiuni speciale, iar acțiunile pot fi coordonate de la distanță de alți membri ai grupării. Potrivit verificărilor, bărbatul de 36 de ani ar fi vizat inclusiv o filială a băncii franceze Caisse d’Epargne.

El ar fi părăsit Franța înainte ca autoritățile să-i stabilească identitatea. A fost însă identificat în Italia, în urma controlului efectuat la Gallarate.

Moldoveanul a fost arestat și dus în penitenciarul din Busto Arsizio. El urmează să compară în fața Curții de Apel din Milano, care va examina solicitarea Franței privind extrădarea sa.

Cel de-al doilea moldovean fusese expulzat din Italia

În cazul tânărului de 21 de ani, autoritățile au constatat că acesta fusese expulzat din Italia în iunie 2023.

În timpul procesului desfășurat în regim de urgență, tânărul le-a spus judecătorilor că vrea să rămână în Italia pentru a munci și pentru a-și ajuta familia. El a declarat că are cinci frați și că provine dintr-o familie cu dificultăți financiare.

Tânărul a mai susținut că nu a înțeles pe deplin decizia de expulzare primită în 2023, deoarece documentul era redactat în italiană și engleză, limbi pe care nu le cunoaște.

Procurorul a cerut ca acesta să fie obligat să se prezinte zilnic la poliție în Corsico, unde locuiesc câteva dintre rudele sale. Judecătorul a respins însă solicitarea și a dispus eliberarea tânărului.

Autoritățile au început procedura pentru o nouă expulzare. Potrivit Poliției Rutiere, biletul pentru revenirea în Republica Moldova era deja pregătit, iar tânărul putea părăsi Italia chiar pe 20 august.