Aproape jumătate dintre bunurile sechestrate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din Republica Moldova (ARBI) sunt terenuri agricole. Lista poate fi completată cu mașini de lux, locuințe și chiar aeronave. Radu Botezatu, șeful Secției Cooperare Internațională din cadrul ARBI și Victoria Danu, șefa Direcției Sisteme Informaționale și Analitică din cadrul ARBI, au relatat într-un interviu exclusiv cum cooperează cu instituțiile partenere de peste hotarele țării, cum sunt identificate bunurile dobândite ilegal și modalitatea prin care le duc evidența.

„Omologii noștri de peste hotare reprezintă un „hub” de schimb de informații în domeniul recuperării bunurilor infracționale. Instituția oricărui stat la care noi recurgem direct, are acces la bazele de date operate de către FISC, bănci și alte autorități, sau obțin această informație prin intermediul solicitărilor la nivel național și ne-o expediază”, a explicat Radu Botezatu, șeful Secției Cooperare Internațională din cadrul ARBI.

ARBI ține evidența bunurilor sechestrate în procesul efectuării investigațiilor financiare paralele. Acestea sunt repartizate după valoare, cantitate și localizare. Odată ce se pune sechestru pe un bun, acesta nu poate fi înstrăinat. Proprietarul, însă, rămâne în drept să îl gestioneze, achită facturile și se preocupă de problemele legate de bunul mobil sau imobil.

„Dacă vorbim despre cele mai scumpe bunuri, este o aeronavă care costă 278 de milioane de lei. 40% din toate bunurile sechestrate sunt terenurile agricole, cel mai scump valorând un milion și jumătate. Din categoria mijloace de transport – cel mai valoros bun sechestrat este de 10 milioane de lei, iar în cazul construcțiilor – în jur de 112 milioane de lei”, a explicat Victoria Danu, șefa Direcției Sisteme Informaționale și Analitică din cadrul ARBI.

În cazul bunurilor din străinătate, se emite o hotărâre judecătorească în Republica Moldova. Ulterior, se trimite o solicitare către statul în care se află bunul. În total, au fost puse sub sechestru bunuri de peste 400 de milioane de lei în 15 state, însă, pentru a încheia recuperarea, este necesară decizia finală a instanței.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

#ARBI #bunuri sechestrate #interviu #Radu Botezatu #Victoria Danu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.