Trecerea spitalelor raionale în subordinea Ministerului Sănătății este criticată de Platforma DA. Formațiunea susține că intenția nu a fost consultată cu autoritățile publice locale și se întreabă dacă există garanții că autoritatea centrală va avea capacități să dezvolte instituțiile.

Platforma consideră oportună creșterea bugetelor autorităților locale, comentând argumentele invocate, precum că se investește redus în dotarea spitalelor. De asemenea, politicienii mai consideră necesară modificarea legislației și majorarea cotei Fondului de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale, care actualmente reprezintă de până la 2% din Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală.

„Este important de menționat că la moment dezvoltarea spitalelor raionale este asigurată și prin proiecte transfrontaliere datorită înfrățirilor Consiliilor raionale cu Județe din România. Ca exemplu, colegii noștri de la nivel raional au reușit în baza înfrățirilor să investească în spitalele raionale după cum urmează: Cimișlia, în baza înfrățirii cu județul Dolj peste 6 milioane lei; Soroca, în baza înfrățirilor cu județele Suceava și Buzău peste 3 milioane; Hâncești, în baza înfrățirii cu județul Maramureș peste 2 milioane lei”, transmite Platforma DA.

Ministerul Sănătății este acuzat că în spitalele pe care le are acum „situația este departe de a fi satisfăcătoare”. Argumentele invocate sunt calificate drept „manipulatorii”, iar Platforma susține că în buget nu au fost asigurați bani pentru asemenea proces.

„Atragem atenția că, se dorește transmiterea în proprietatea statului cu titlu gratuit a bunurilor și terenurilor spitalelor raionale, prin derogare de la prevederile legale. Acest lucru încalcă prevederile principiilor autonomiei locale și se încearcă preluarea abuzivă a proprietăților, fără a discuta cu autoritățile publice locale. Cu o astfel de abordare de tip „raider” există riscul ca autoritățile locale să se opună deschis cât și tacit. Este mare probabilitatea, că această opunere va avea loc manifestându-se prin sabotaj, tergiversarea procesului de transmitere, provocarea populației la diferite acțiuni de protest și ca rezultat va duce la discreditarea guvernării și destabilizarea situației în țară. (…) Astfel, considerăm că prin această decizie se urmărește politizarea și subordonarea instituțiilor medicale și numirea directorilor de spitale pe criterii politice. Or, în campania electorală, guvernarea a promis mai multă autonomie APL”, punctează Platforma.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, majoritatea parlamentară a fost rugată să renunțe la votarea proiectului, iar autoritățile centrale – să prezinte conceptul de reformare a sectorului spitalicesc.

Pe 14 decembrie, Comisia protecție socială, sănătate și familie a aprobat raportul la proiectul de modificare a Legii ocrotirii sănătății, care prevede trecerea spitalelor raionale din subordinea consiliilor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății. Documentul a fost înregistrat cu o zi înainte, fiind criticat de cel încă două partide extraparlamentare – CUB și PLDM.

La prezentarea proiectului, Ala Nemerenco spunea că, actualmente, echipamentele esențiale lipsesc la spitalele din regiuni. Din spusele ei, drept urmare, calitatea serviciilor prestate este una joasă, iar cadrele medicale pleacă. De asemenea, ministra afirma că se atestă și insuficiență de bani și susținea că investițiile administrațiilor publice locale în dezvoltarea instituțiilor sunt nesemnificative.

#administrații publice locale #Ministerul Sănătății #Moldova #Platforma DA #spitale

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice, scrie bani.md.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.