Comisia protecție socială, sănătate și familie a aprobat raportul la proiectul de lege pentru modificarea legii ocrotirii sănătății, care prevede trecerea spitalelor raionale din subordinea consiliilor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății. Decizia a fost luată de către membrii Comisie la ședința de astăzi, 14 decembrie.

Proiectul prevede transmiterea în proprietatea statului cu titlu gratuit a bunurilor și terenurilor Instituțiilor medico-sanitare publice Spitale raionale. De asemenea, se introduce noțiunea de „instituție medico-sanitară publică regională”. Excepție din prevederile proiectului propus fac spitalele fondate de Comitetul executiv al UTA Găgăuzia.

Autorii argumentează că, în prezent, fondatorii spitalelor raionale, consiliile raionale nu fac investiții și nu asigură un management calitativ, iar oamenii suferă din cauza lipsei medicamentelor, a organizării proaste, a echipamentelor depășite și a condițiilor nesatisfăcătoare.

Totodată, se menționează că toate spitalele raionale vor continua să funcționeze și, mai mult ca atât, investițiile în aceste instituții vor crește. Astfel, cetățenii vor beneficia de servicii de calitate, prestate conform profilului și capacității fiecărui spital.

Potrivit autorilor, deputați ai Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate, măsura va duce la creșterea calității serviciilor pentru pacienți, prin majorarea investițiilor, asigurarea unei planificări sistemice a serviciilor și eficientizarea managementului spitalicesc.

Precizăm că, la 13 decembrie curent, PAS a anunțat că lansează și înregistrează proiectul de lege privind trecerea spitalelor din subordinea consiliilor raioanele în cea a Ministerului Sănătății. Inițiativa legislativă a PAS a fost criticată de cel puțin două partide extraparlamentare – CUB și PLDM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Sănătății #PAS #raion #spital

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.