Într-o scrisoare expediată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu către deputați, acesta se arată indignat unele prevederi din politica bugetar fiscală pentru anul 2023, scrie Bani.md.

Armașu și-a manifestat nemulțumirea în privința majorării impozitului de la 3 la 7% pentru dobânzile la depozitele bancare. Acest lucru ar descuraja dorința cetățenilor de economisire, înrăutățirea bilanțurilor financiare a băncilor, dar și diminuarea creditelor acordate economiei și sporirea economiei neobservate, se arată în scrisoarea lui Armașu publicat de canalul de Telegram INDEX.

Totodată, guvernatorul BNM susține că accizelor la tutun și alcool ar putea duce la ascunderea veniturilor reale de către producători, respectiv diminuarea încasărilor bugetare.

Șeful băncii centrale s-a referit și la prognoza Ministrului Finanțelor cu privire la creșterea economică.

„Creșterea economică este prea optimistă. Există un risc major ca veniturile prognozate pentru anul 2023 să fie supraevaluate. În cazul riscurilor menționate a spori și riscul creșterii deficitului bugetar, ceea ce va spori la majorarea presiunilor inflaționiste”.

În ceea ce privește majorarea impozitului pe dobânzile depozitelor bancare, în emisiunea Rezoomat de la Rlive, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi susținea că: „Prin această măsură se poate stimula și piața de capital. Trebuie să existe o abordare sinceră față de impozitare. În discuția cu toți actorii pe care am avut-o, ținând cont de mai mulți factori, majorarea nu va fi la 12%, ci la 7%. Astfel vom păstra un echilibru între avantaje și dezavantaje. Trebuie să ținem că impozitarea pe VMS este de 12% și ar fi fost să fie bine ca impozitarea depozitelor să fie uniformă. Nu poți avea un stat cu servicii bune, dacă nimeni nu va plăti impozite”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Ministerul Finantelor #Octavian Armasu

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.