Fumatul la balcoanele caselor de locuit, apartamente, cămine va fi interzis. O asemenea prevedere se regăsește într-un proiect de lege, votat de Parlament la 15 decembrie, în cadrul ședinței Parlamentului.

Potrivit deciziei, fumatul nu va fi permis în locurile de uz comun a căminelor și în locuințele în care se află minori și femei gravide..

Documentul mai prevede că atribuțiile de supraveghere a consumului de produse din tutun și a expunerii la fumul de tutun și cel emis de țigările electronice se transferă de la Ministerul Sănătății către Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Prin urmare și Codul Contravențional va fi completat cu contravenții pentru fumatul în spațiile de uz comun ale blocurilor de locuit și căminelor, la balcoanele caselor de locuit (apartamentelor, căminelor), în locurile în care se află minori și femei gravide.

Conform proiectului de lege, ste reglementată și răspunderea penală pentru fabricarea, punerea în circulație și utilizarea timbrelor de accize false. Sancțiunile pentru fabricarea în scopul punerii în circulație a timbrelor de accize false, pentru marcarea mărfurilor supuse accizelor vor varia între 125 000 lei și 250 000 lei. Suplimentar, este prevăzută privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidarea unității comerciale.

În opinia autorilor, aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a OMS și ajustarea legislației va contribui la prevenirea și combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, precum și va aduce un șir de alte beneficii economice și sociale.

Autorii propun ca noile prevederi să fie puse în aplicare în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Proiecul de lege a fost votat, în prima lectură de 53 de deputați. Documentul urmează să fie propus spre examinare, în a doua lectură, în plenul Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#balcon #camin #fumatul #Tigari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.