Curs valutar
  • EUR
    20.1960
    0.1887%
  • USD
    18.0644
    0.4379%
  • RUB
    0.2215
    -0.2257%
  • RON
    3.7799
    0.1455%
  • UAH
    0.3957
    0.4549%

Toate știrile

04 noiembrie 2026

Astăzi creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae, făcătorul de minuni. Tradiții și obiceiuri

19 Dec. 2022, 06:38
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
19 Dec. 2022, 06:38 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinţi din calendar, este prăznuit de către creștinii ortodocși de rit vechi în fiecare an la 19 decembrie. Supranumit „Făcătorul de minuni”, numele Sfântului Nicolae este legat blajinitate, dărnicie și compasiune. Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, văduvelor, orfanilor, soldaților și a marinarilor.

Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut în ținutul Lichiei, într-o familie cu credință în Dumnezeu. El avea un unchi episcop care i-a sfâtuit pe părinții săi să își îndrepte fiul către slujirea Bisericii. Nicolae a devenit preot, trăind în post și rugăciuni, cu frică de Domnul.

După moartea părinților săi, a moștenit o avere însemnată. El a dăruit foarte mult din ea celor săraci, ajutându-i pe cei aflați în nevoie. S-a ridicat la cele veșnice după ce a trăit îndelungat, timp în care a săvârșit foarte multe fapte bune. Din sfintele lui moaște a izvorât mir și multe minuni s-au făcut de atunci.

Ziua de 19 decembrie este una plină de tradiții și obiceiuri din popor. Este totodată ziua de Moș Nicolae.

În fiecare an, în noaptea de 18 spre 19 decembrie, copiii își lustruiesc ghetele, pentru că Moș Nicolae vine să le aducă daruri, dacă au fost cuminți. Cei obraznici vor primi o nuielușă în loc de dulciuri și cadouri. Se spune că Moș Nicolae vine pe un cal alb și este protectorul celor nevoiași și al orfanilor. Se mai crede că Sfântul Nicolae are puterea de a-i salva pe corăbieri de la înec și că apără văduvele și soldații pe timp de război.

De Sf. Nicolae, în case se aduc crengi de pomi fructiferi care se pun în apă pentru a înflori până de Anul Nou. Dacă acest lucru se întâmplă, anul următor va fi unul plin de belșug.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Se mai spune că în această zi Sfântul Nicolae se ascunde de Soare și-și scutură barba de ninsoare. În alte regiuni, fetele se adună în Ajunul Sfîntului Nicolae și fac plăcinte. Seara, flăcăii dau năvală pentru mânca acele plăcinte.

Ce să nu faci de Sfântul Nicolae

1. NU FI ZGÂRCIT

În ziua Sfântului Nicolae este bine să fii darnic şi iubitor cu cei din jurul tău. Zgârcenia nu doar că este considerată un păcat, dar îl mânie pe Sfântul săracilor, iar singurul cadou pe care l-ai putea primi la anul ar fi o nuieluşă.

2. NU AI VOIE SĂ TE CERŢI SAU CONTRAZICI CU NIMENI

În ziua Sfântului Nicolae, nu este bine să te cerţi cu nimeni. Se spune că persoanele care au chef de scandal în această zi sfântă, vor avea un Crăciun nefericit în familie.

3. NU UITA DE CEI SĂRACI

Primul lucru pe care trebuie să îl faci în dimineaţă zilei de 6 Decembrie este să oferi un cadou unui sărman. Orice cadou simbolic, chiar şi un covrig, îi va însenina ziua celui sărman.

4. NU AI VOIE SĂ SPELI HAINE

Nici de mână şi nici folosind maşină de spălat. Munca în zi de sărbătoare este considerată o ofensă la adresa sfinţilor şi a lui Dumnezeu.

5. LINIŞTEŞTE-I PE CEI ÎNTRISTAŢI

Nu ai voie să treci nepăsător pe lângă necazurile celor din jurul tău. Trebuie să îi linişteşti pe cei care nu o duc tocmai bine în această perioadă.

6. SPALĂ-ŢI FAŢA CU ZĂPADA, DACĂ A NINS AFARĂ

Se spune că Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, iar acest cal este simbolizat de prima ninsoare care apare în jurul datei sfântului. Este bine să te speli pe faţă cu zăpada, dacă a nins, pentru că asta aduce prosperitate şi sănătate.

7. SPUNE O RUGĂCIUNE ÎNAINTE 

Se spune că rugăciunea ajută la înfăptuirea dorinţelor noastre, mai ales dacă este rostită din toată inimă.

Tradiții de Sfântul Nicolae în diverse țări ale lumii

În Germania, tradiția sărbătoririi Moșului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creștină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac în spate și o nuielușă în mână. Pe lângă ghetuțe, copiii pregătesc, în ajun, o scrisoare în care își aștern toate dorințele și câțiva morcovi pentru caii moșului. Se mai spune că Moș Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminți, copiii primesc nuielușe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moș Nicolae și colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.

Copiii din Franța, în ajun, lasă pentru Moș Nicolae un pahar de vin, iar pentru măgărușul lui, morcovi și puțin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe și trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Îndeosebi în regiunile din estul Franței, cei mici știu că Moș Nicolae vine călare pe un măgăruș, alături de Pere Fouettard (Moș Nuielușă), înveșmântat în negru. Dacă Moș Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminți, altoindu-i cu o nuielușă.

La copiii olandezi, moșul ajunge pe mare, venind din Spania. Dacă n-au fost cuminți, se tem de însoțitorul moșului, Zwarte Piet (Petru cel Negru). El îl ajută pe Moș Nicolae cu darurile și dulciurile pentru copiii cuminți. Va merge pe la fiecare copil și-i va dărui câte ceva, dar dacă pe lista lui copilul este trecut ca neascultător, îl va lua cu el înapoi în Spania.

În Belgia și Luxemburg, copiii își așează ghetuțele în fața ușii și, la fel ca micuții francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moșul, morcovi și zahăr pentru calul lui. Odată cu Moș Nicolae, la fel ca și în alte țări europene, copiii îl așteaptă și pe însoțitorul său, Hoseker.

Moș Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care-l știu ca pe un bătrân înveșmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici și călătorește alături de Krampus, care ține în mână o nuia cu care-i amenință pe micuții care nu au dat ascultare părinților.

Copiii din Italia așează pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-și notează dorințele, promițându-i lui Moș Nicolae că vor fi cuminți în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate. Tot în Italia, există tradiția numită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriți). Tinerele fete care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita, primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească, oferind fiecăreia câte o punguță cu galbeni.

În Cehia, odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri și jucării, Moș Nicolae le aduce aminte copiilor că, în curând, va sosi copilul Iisus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primeau în încălțări cartofi și bucăți de cărbune.

În nordul și partea centrală a Croației, Moș Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri pe 6 decembrie, cu ocazia zilei sale consacrate. În seara dinainte, copiii își lustruiesc încălțămintea și o așează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri și fructe de generosul Moș.

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 11:51
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
04 Nov. 2026, 11:51 // Slider //  Daniela Baranovschi

Comisia Europeană pregăteşte o foaie de parcurs mai prudentă pentru negocierile de aderare a Ucrainei la UE, stabilind obiective limitate de progres pentru anul 2027 şi evitând în acelaşi timp orice angajament privind o dată de aderare, potrivit unui document obţinut de Politico.

Bruxellesul urmăreşte de mult timp să apropie Ucraina de UE, în cadrul unui efort mai amplu de a-i asigura viitorul după războiul declanşat de Rusia, aderarea eventuală fiind considerată o modalitate de a ancora Kievul ferm în instituţiile europene şi de a îngreuna o nouă agresiune din partea Rusiei.

În document, Bruxelles îndeamnă Kievul să „accelereze urgent şi semnificativ ritmul reformelor în domeniul statului de drept”. Îndeplinirea cerinţelor-cheie în acest domeniu în prima jumătate a anului 2027 este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu, se menţionează în foaia de parcurs.

Documentul, care face parte din pachetul Comisiei privind extinderea ce urmează să fie prezentat miercuri, identifică şapte domenii de politică în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. Acesta subliniază cât de mult mai are de parcurs Ucraina până la aderarea la Uniune — precum şi dificultatea de a realiza reformele necesare în timp ce se află în război, scrie News.ro.

Decuplarea de Moldova

Documentul subliniază, de asemenea, o divergenţă tot mai mare între Ucraina şi Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat mult timp în paralel. Se consideră acum că Moldova se află într-o poziţie care îi permite să înregistreze progrese substanţial mai rapide, ceea ce ridică perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două ţări să fie, de fapt, decuplate.

În timp ce Bruxelles-ul vizează realizarea de progrese în şapte domenii de politică pentru Ucraina până în 2027, Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20 de domenii, reiese din document.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă. Moldova şi Ucraina au obţinut împreună statutul de ţări candidate în iunie 2022 şi au demarat oficial negocierile de aderare în aceeaşi zi din iunie 2024.

De atunci, Kievul a finalizat o analiză detaliată a gradului de compatibilitate a legislaţiei sale cu normele UE, iar negocierile s-au deschis oficial în mai multe domenii politice majore. În octombrie, atât Ucraina, cât şi Moldova au iniţiat discuţii privind piaţa internă a UE, competitivitatea şi creşterea economică.

Un drum lung de parcurs

Aderarea la UE necesită mult mai mult decât un angajament politic. Ţările candidate trebuie să-şi alinieze legislaţia şi instituţiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere, denumite în jargonul de la Bruxelles „capitole”. Acestea variază de la agricultură şi siguranţa alimentară până la normele privind concurenţa, independenţa justiţiei şi politica externă.

Foaia de parcurs a Comisiei identifică doar şapte astfel de domenii în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile în 2027. Educaţia şi cultura sunt vizate pentru prima jumătate a anului, urmate de proprietatea intelectuală, ocuparea forţei de muncă şi politica socială, politica industrială, cercetarea, relaţiile externe, precum şi politica externă şi de securitate în a doua jumătate a anului.

Comisia recunoaşte că schimbările sunt complexe şi necesită consultări ample, timp şi resurse. Pentru a ajuta Ucraina să înregistreze progrese, Bruxelles a înfiinţat un grup de lucru dedicat, menit să ofere sprijin suplimentar autorităţilor ucrainene.

Dificultăţile sunt agravate de război, care impune cerinţe extraordinare guvernului şi parlamentului Ucrainei în eforturile acestora de a adopta şi pune în aplicare legislaţia necesară pentru aderarea la UE.

În document, Comisia se abţine să se angajeze la o dată limită pentru negocierile de aderare ale Ucrainei, adoptând o abordare la fel de prudentă faţă de alţi candidaţi cu şanse mari de aderare la UE, inclusiv Albania şi Moldova. Muntenegru reprezintă excepţia, iunie 2027 fiind prevăzută ca termen-ţintă pentru semnarea unui tratat de aderare.

Foaia de parcurs a Ucrainei se descrie ca un „document viu” care poate fi actualizat pe măsură ce discuţiile avansează, lăsând deschisă posibilitatea finalizării mai rapide a negocierilor în domenii politice suplimentare, în cazul în care reformele progresează mai repede decât se aştepta.

Umbra războiului

Incertitudinea reflectă, de asemenea, provocarea mai amplă pe care o reprezintă admiterea unei ţări care se află încă într-un război existenţial.

Normele UE nu interzic în mod explicit ca o ţară aflată în război să devină membră, dar aderarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile privind securitatea, teritoriul şi obligaţiile pe care ţările UE le-ar asuma faţă de un stat membru în conformitate cu dispoziţiile blocului privind asistenţa reciprocă.

Nici măcar un acord de pace nu ar rezolva automat aceste chestiuni şi nici nu ar elimina necesitatea ca Ucraina să-şi finalizeze reformele. Iar finalizarea negocierilor în domenii politice specifice ar lăsa totuşi Kievul să se confrunte cu paşi suplimentari înainte de aderare, inclusiv un tratat de aderare care necesită aprobare şi ratificare.

Comisia doreşte, de asemenea, ca discuţiile privind cele două grupuri de negocieri ale Ucrainei, aflate în impas, să înceapă până la sfârşitul anului 2026. Este vorba despre grupul 4, care vizează agenda verde şi conectivitatea durabilă, şi grupul 5, care vizează resursele, agricultura şi coeziunea.

Potrivit documentului, Comisia consideră că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare şi îndeamnă conferinţa de aderare să depună toate eforturile pentru a deschide grupurile de negocieri rămase în aşteptare înainte de sfârşitul anului.

Deschiderea acestora ar permite Ucrainei să avanseze în negocierile din restul domeniilor de politică, deşi ritmul progreselor ulterioare va depinde în continuare de reforme şi de deciziile relevante ale statelor membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!