România nu are informații privind unele riscuri și amenințări din partea Federației Ruse asupra Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Chișinău.

„Ceea ce pot să văd în momentul de față în situația din teatrul de război din Ucraina este că războiul pe care Rusia îl duce împotriva statului vecin este unul care nu are succes. Vedem Rusia în defensivă, vedem Ucraina într-o poziție destul de bună în teatrul de operațiuni. În mare, nu cred în astfel de construcții care să pună în pericol Republica Moldova. Dacă va fi nevoie, desigur, noi vom discuta despre măsurile care trebuie să fie luate. Dar nu vreau să speculez mai mult despre o situație ipotetică și despre o declarație pe care nu am văzut-o. NU am informații cu privire la riscuri împotriva Republicii Moldova de acest gen”, a spus Bogdan Aurescu.

Amintim că șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața a declarat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistreană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Rusiei spre această direcție ar putea avea loc în 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bogdan Aurescu #Federatia Rusa #Rusia #Transnistria

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.