Dacă societatea știe încotro și pe ce se duc banii din impozitele pe care le achită fiecare cetățean, guvernanții pot conta pe înțelegerea și susținerea oamenilor, oricât de nefavorabile ar fi împrejurările. Pentru aceasta e nevoie de comunicare. Comunicarea autorităților cu societatea privind legile bugetare este importantă, deoarece intervențiile opoziției referitor la veniturile bugetului nu sunt, de regulă, consolidate cu calcule, la fel ca și propunerile pe marginea planului de cheltuieli a banilor publici.

Declarații în acest sens a făcut Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, în cadrul dezbaterii publice „Politica bugetar-fiscală și bugetul 2023: formă și conținut în abordare”, informează ipn.md. Expertul s-a referit și la comunicarea mediului de afaceri cu autoritățile pe marginea proiectelor bugetare.

„Eu, ca simplu cetățean, vreau ca atunci când se elaborează asemenea documente, cei care înțeleg lucrurile în profunzime (mediul de afaceri) – să vorbească cu guvernanții prin intermediul instituțiilor specializate ale societății civile. Dacă e vorba despre agricultori, ei își au asociațiile proprii, prin care își promovează interesele. În acest mod ar putea fi evitate dezechilibrele”, a spus Igor Boțan.

Foarte importantă, a remarcat Igor Boțan, este stimularea celor care se ocupă de problemele energetice, în special, a celor din domeniul energiei regenerabile.

„Solicitat să se pronunțe pe marginea opiniei colegului său de panel Alexandru Fală, director de program la Centrul Expert-Grup, că deficitul bugetar în anul viitor s-ar putea ridica la un miliard de dolari, urmând să se caute în exterior, la partenerii de dezvoltare, mijloace de acoperire, expertul a vorbit despre „câteva elemente”: „Credibilitate. Dacă responsabilii de buget sunt credibili, găurile ar putea fi acoperite. Alt aspect e să progresăm în domeniile unde ne-am asumat angajamente. Partenerii de dezvoltare înțeleg că există domenii, unde lucrurile nu pot fi aduse în normalitate fără suportul lor. Credibilitatea de care se bucură în prezent guvernarea de la Chișinău ar fi o garanție că mijloacele necesare vor fi obținute, cu condiția ca executivul să transpună în fapt cerințele asumate”, a conchis expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezvoltare #expert #parteneri

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.