Școala românească se dovedește a fi cea mai bună din Europa atunci când vine vorba de matematică, informatică și chimie. În 2022, elevii români au reușit să domine aproape la toate olimpiadele la care au participat și învins elevi din state multe mai bogate.

Eforturile profesorilor și elevilor sunt răsplătite și recunoscute an de an la nivel internațional, oferind prestigiu sistemului românesc de învățământ. România este pe primul loc la toate olimpiadele internaționale de matematică din Europa, conform unei analize publicate de psnews.ro.

România are cea mai bună școală de matematicieni, fiind și inițiatoarea primei olimpiade în domeniu acum 63 de ani. Astfel, s-a creat cadrul prin care să fie stârnit spiritul de competiție al elevilor.

România a fost pe primul loc la olimpiada de fizică în 2022, surclasând Germania – țară cu bugete mult mai mari pentru educație. De asemenea, elevii au ocupat locul I și II la două olimpiade internaționale de informatică, fiind depășită doar de Ucraina. În același timp, la olimpiada internațională de chimie, România a reușit să obțină premiul II, fiind depășită de Turcia.

Elevii români confirmă că școala de peste Prut poate fi un model de școală în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu are posibilitățile financiare precum Franța sau Germania, eforturile elevilor și profesorilor reușesc să-i crească prestigiul pe plan internațional. Totodată, ar trebui să fie un semnal și pentru clasa politică și să dezvolte economia națională în aceste direcții în care elevii reușesc să obțină performanțe remarcabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

România poate avea o generație excelentă de ingineri, poate să inoveze în domeniul informaticii, poate să ofere o nouă generație de profesori remarcabili atât la noi în țară, cât și în alte țări.

Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a decis să-i premieze pe elevii români care au câștigat medalii la olimpiadele internaționale. Premiile oferite au fost în valoare de 3,65 milioane lei și au fost distribuite după cum urmează: „

20.000 de lei – premiul I absolut (cu punctaj maxim),
15.000 de lei – premiul I/medalie de aur;
12.500 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
10.000 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
6000 de lei – mențiune (sau diplome echivalente).

Sumele în bani acordate elevilor care s-au impus în competițiile regionale/balcanice (seniori și juniori) sunt:

7500 de lei – premiul I/medalie de aur;
6000 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
4500 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
3500 lei – mențiune (sau diplome echivalente).

De asemenea, au fost remunerați profesorii și școlile care au pregătit olimpicii.

Deși elevii și profesorii obțin performanțe remarcabile pe plan internaționale, bugetul pentru educație nu este unul extraordinar. Pentru anul 2023, doar 3,2% din PIB vor fi alocați pentru sistemul de învățământ, departe de pragul de 6% prevăzut de legea educației. Totuși, bugetul este într-o ușoară creștere față de 2022 iar mare parte din bani vor fi alocați pentru salariile profesorilor. Renovarea școlilor depinde de autoritățile locale, fiind în responsabilitatea primăriilor și consiliilor locale/județene. Cu banii din PNRR și alte fonduri europene, multe orașe au accesat în ultimii ani uriașe sume de bani pentru a renova școlile, iar Guvernul a făcut eforturi inclusiv pentru a reduce numărul școlilor cu toaleta în curte.

Rămân diferențe destul de mari între sistemul de educație din mediul urban și cel din mediul rural. 25% din elevii din mediul rural renunță la școală, în timp ce doar 5% din elevii din mediul urban decid să oprească studiile, problemă recunoscută și de Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației. Conform lui, „un abandon de 15,3% care a crescut la 15,6% în 2020 și așteptăm cu îngrijorare datele despre anul 2021. Criza sanitară a crescut abandonul școlar, alături de diferențele uriașe între abandonul școlar în mediul urban, care este sub 5%, și în mediul rural, care este peste 25%, în condițiile în care la nivel european diferențele este între 10% și 11%. Iată că în România, din păcate, sunt între 5% și 25%. Necesită acțiuni integrate”.

#elevi #olimpiade internaționale #olimpici #premii #Romania

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale, scrie BANI.MD.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.