Școala românească se dovedește a fi cea mai bună din Europa atunci când vine vorba de matematică, informatică și chimie. În 2022, elevii români au reușit să domine aproape la toate olimpiadele la care au participat și învins elevi din state multe mai bogate.

Eforturile profesorilor și elevilor sunt răsplătite și recunoscute an de an la nivel internațional, oferind prestigiu sistemului românesc de învățământ. România este pe primul loc la toate olimpiadele internaționale de matematică din Europa, conform unei analize publicate de psnews.ro.

România are cea mai bună școală de matematicieni, fiind și inițiatoarea primei olimpiade în domeniu acum 63 de ani. Astfel, s-a creat cadrul prin care să fie stârnit spiritul de competiție al elevilor.

România a fost pe primul loc la olimpiada de fizică în 2022, surclasând Germania – țară cu bugete mult mai mari pentru educație. De asemenea, elevii au ocupat locul I și II la două olimpiade internaționale de informatică, fiind depășită doar de Ucraina. În același timp, la olimpiada internațională de chimie, România a reușit să obțină premiul II, fiind depășită de Turcia.

Elevii români confirmă că școala de peste Prut poate fi un model de școală în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu are posibilitățile financiare precum Franța sau Germania, eforturile elevilor și profesorilor reușesc să-i crească prestigiul pe plan internațional. Totodată, ar trebui să fie un semnal și pentru clasa politică și să dezvolte economia națională în aceste direcții în care elevii reușesc să obțină performanțe remarcabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

România poate avea o generație excelentă de ingineri, poate să inoveze în domeniul informaticii, poate să ofere o nouă generație de profesori remarcabili atât la noi în țară, cât și în alte țări.

Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a decis să-i premieze pe elevii români care au câștigat medalii la olimpiadele internaționale. Premiile oferite au fost în valoare de 3,65 milioane lei și au fost distribuite după cum urmează: „

20.000 de lei – premiul I absolut (cu punctaj maxim),
15.000 de lei – premiul I/medalie de aur;
12.500 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
10.000 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
6000 de lei – mențiune (sau diplome echivalente).

Sumele în bani acordate elevilor care s-au impus în competițiile regionale/balcanice (seniori și juniori) sunt:

7500 de lei – premiul I/medalie de aur;
6000 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
4500 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
3500 lei – mențiune (sau diplome echivalente).

De asemenea, au fost remunerați profesorii și școlile care au pregătit olimpicii.

Deși elevii și profesorii obțin performanțe remarcabile pe plan internaționale, bugetul pentru educație nu este unul extraordinar. Pentru anul 2023, doar 3,2% din PIB vor fi alocați pentru sistemul de învățământ, departe de pragul de 6% prevăzut de legea educației. Totuși, bugetul este într-o ușoară creștere față de 2022 iar mare parte din bani vor fi alocați pentru salariile profesorilor. Renovarea școlilor depinde de autoritățile locale, fiind în responsabilitatea primăriilor și consiliilor locale/județene. Cu banii din PNRR și alte fonduri europene, multe orașe au accesat în ultimii ani uriașe sume de bani pentru a renova școlile, iar Guvernul a făcut eforturi inclusiv pentru a reduce numărul școlilor cu toaleta în curte.

Rămân diferențe destul de mari între sistemul de educație din mediul urban și cel din mediul rural. 25% din elevii din mediul rural renunță la școală, în timp ce doar 5% din elevii din mediul urban decid să oprească studiile, problemă recunoscută și de Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației. Conform lui, „un abandon de 15,3% care a crescut la 15,6% în 2020 și așteptăm cu îngrijorare datele despre anul 2021. Criza sanitară a crescut abandonul școlar, alături de diferențele uriașe între abandonul școlar în mediul urban, care este sub 5%, și în mediul rural, care este peste 25%, în condițiile în care la nivel european diferențele este între 10% și 11%. Iată că în România, din păcate, sunt între 5% și 25%. Necesită acțiuni integrate”.

#elevi #olimpiade internaționale #olimpici #premii #Romania

Un tânăr din Kiev a fost prins de polițiști după ce a încercat să jefuiască un magazin folosind o metodă de camuflare ieșită din comun. După reținere, oamenii legii s-au confruntat cu o problemă neașteptată.

Incidentul a avut loc în noaptea de 13 august, într-un supermarket din districtul Sviatoșîn, din Kiev. Potrivit Ukrainska Pravda, bărbatul, în vârstă de 26 de ani, a decis să se acopere cu smoală pentru a fi mai greu de observat pe întuneric.

Potrivit anchetatorilor, tânărul a găsit un butoi cu smoală pe un șantier și a intrat în el, sperând că astfel îşi va ascunde identitatea, scrie Observator News.

Ulterior, a spart cu piciorul o ușă de sticlă și a pătruns în magazin, unde a pus într-un sac țigări, suc, dulciuri, o portocală, un grepfrut și șervețele umede.

Nu a reușit însă să plece cu mai multe produse, după ce agenții de pază l-au surprins. Bărbatul a fugit de la fața locului cu sacul în care se aflau bunurile furate.

Potrivit poliției, tânărul și-a continuat seria de incidente și în drum spre casă. Acesta a început să arunce cu pietre în ferestrele unui liceu.

În acel moment a fost observat de polițiști, care i-au găsit și sacul cu produsele furate. Atunci, tânărul a fost reținut.

După reținere, oamenii legii au constatat că înainte de a-l putea duce la secție și audia trebuiau mai întâi să îl spele de smoală.

Pentru curăţarea tânărului, oamenii legii şi-au alocat peste cinci ore şi au avut nevoie de perii de pantofi, 12 litri de ulei și 4 litri de detergent, au transmis autoritățile.

Anchetatorii din cadrul Poliției Sviatoșîn l-au pus sub acuzare pentru jaf și huliganism.

Republica Moldova a coborât 19 poziții în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index. Anterior, Moldova ocupa poziția 82. Clasamentul evaluează cât de bine pot țările să facă față șocurilor economice și geopolitice și cât de mari sunt riscurile pentru investitori.