Școala românească se dovedește a fi cea mai bună din Europa atunci când vine vorba de matematică, informatică și chimie. În 2022, elevii români au reușit să domine aproape la toate olimpiadele la care au participat și învins elevi din state multe mai bogate.

Eforturile profesorilor și elevilor sunt răsplătite și recunoscute an de an la nivel internațional, oferind prestigiu sistemului românesc de învățământ. România este pe primul loc la toate olimpiadele internaționale de matematică din Europa, conform unei analize publicate de psnews.ro.

România are cea mai bună școală de matematicieni, fiind și inițiatoarea primei olimpiade în domeniu acum 63 de ani. Astfel, s-a creat cadrul prin care să fie stârnit spiritul de competiție al elevilor.

România a fost pe primul loc la olimpiada de fizică în 2022, surclasând Germania – țară cu bugete mult mai mari pentru educație. De asemenea, elevii au ocupat locul I și II la două olimpiade internaționale de informatică, fiind depășită doar de Ucraina. În același timp, la olimpiada internațională de chimie, România a reușit să obțină premiul II, fiind depășită de Turcia.

Elevii români confirmă că școala de peste Prut poate fi un model de școală în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu are posibilitățile financiare precum Franța sau Germania, eforturile elevilor și profesorilor reușesc să-i crească prestigiul pe plan internațional. Totodată, ar trebui să fie un semnal și pentru clasa politică și să dezvolte economia națională în aceste direcții în care elevii reușesc să obțină performanțe remarcabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

România poate avea o generație excelentă de ingineri, poate să inoveze în domeniul informaticii, poate să ofere o nouă generație de profesori remarcabili atât la noi în țară, cât și în alte țări.

Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a decis să-i premieze pe elevii români care au câștigat medalii la olimpiadele internaționale. Premiile oferite au fost în valoare de 3,65 milioane lei și au fost distribuite după cum urmează: „

20.000 de lei – premiul I absolut (cu punctaj maxim),
15.000 de lei – premiul I/medalie de aur;
12.500 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
10.000 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
6000 de lei – mențiune (sau diplome echivalente).

Sumele în bani acordate elevilor care s-au impus în competițiile regionale/balcanice (seniori și juniori) sunt:

7500 de lei – premiul I/medalie de aur;
6000 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
4500 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
3500 lei – mențiune (sau diplome echivalente).

De asemenea, au fost remunerați profesorii și școlile care au pregătit olimpicii.

Deși elevii și profesorii obțin performanțe remarcabile pe plan internaționale, bugetul pentru educație nu este unul extraordinar. Pentru anul 2023, doar 3,2% din PIB vor fi alocați pentru sistemul de învățământ, departe de pragul de 6% prevăzut de legea educației. Totuși, bugetul este într-o ușoară creștere față de 2022 iar mare parte din bani vor fi alocați pentru salariile profesorilor. Renovarea școlilor depinde de autoritățile locale, fiind în responsabilitatea primăriilor și consiliilor locale/județene. Cu banii din PNRR și alte fonduri europene, multe orașe au accesat în ultimii ani uriașe sume de bani pentru a renova școlile, iar Guvernul a făcut eforturi inclusiv pentru a reduce numărul școlilor cu toaleta în curte.

Rămân diferențe destul de mari între sistemul de educație din mediul urban și cel din mediul rural. 25% din elevii din mediul rural renunță la școală, în timp ce doar 5% din elevii din mediul urban decid să oprească studiile, problemă recunoscută și de Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației. Conform lui, „un abandon de 15,3% care a crescut la 15,6% în 2020 și așteptăm cu îngrijorare datele despre anul 2021. Criza sanitară a crescut abandonul școlar, alături de diferențele uriașe între abandonul școlar în mediul urban, care este sub 5%, și în mediul rural, care este peste 25%, în condițiile în care la nivel european diferențele este între 10% și 11%. Iată că în România, din păcate, sunt între 5% și 25%. Necesită acțiuni integrate”.

#elevi #olimpiade internaționale #olimpici #premii #Romania

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.