Școala românească se dovedește a fi cea mai bună din Europa atunci când vine vorba de matematică, informatică și chimie. În 2022, elevii români au reușit să domine aproape la toate olimpiadele la care au participat și învins elevi din state multe mai bogate.

Eforturile profesorilor și elevilor sunt răsplătite și recunoscute an de an la nivel internațional, oferind prestigiu sistemului românesc de învățământ. România este pe primul loc la toate olimpiadele internaționale de matematică din Europa, conform unei analize publicate de psnews.ro.

România are cea mai bună școală de matematicieni, fiind și inițiatoarea primei olimpiade în domeniu acum 63 de ani. Astfel, s-a creat cadrul prin care să fie stârnit spiritul de competiție al elevilor.

România a fost pe primul loc la olimpiada de fizică în 2022, surclasând Germania – țară cu bugete mult mai mari pentru educație. De asemenea, elevii au ocupat locul I și II la două olimpiade internaționale de informatică, fiind depășită doar de Ucraina. În același timp, la olimpiada internațională de chimie, România a reușit să obțină premiul II, fiind depășită de Turcia.

Elevii români confirmă că școala de peste Prut poate fi un model de școală în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu are posibilitățile financiare precum Franța sau Germania, eforturile elevilor și profesorilor reușesc să-i crească prestigiul pe plan internațional. Totodată, ar trebui să fie un semnal și pentru clasa politică și să dezvolte economia națională în aceste direcții în care elevii reușesc să obțină performanțe remarcabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

România poate avea o generație excelentă de ingineri, poate să inoveze în domeniul informaticii, poate să ofere o nouă generație de profesori remarcabili atât la noi în țară, cât și în alte țări.

Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a decis să-i premieze pe elevii români care au câștigat medalii la olimpiadele internaționale. Premiile oferite au fost în valoare de 3,65 milioane lei și au fost distribuite după cum urmează: „

20.000 de lei – premiul I absolut (cu punctaj maxim),
15.000 de lei – premiul I/medalie de aur;
12.500 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
10.000 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
6000 de lei – mențiune (sau diplome echivalente).

Sumele în bani acordate elevilor care s-au impus în competițiile regionale/balcanice (seniori și juniori) sunt:

7500 de lei – premiul I/medalie de aur;
6000 de lei – premiul al II-lea/medalie de argint;
4500 de lei – premiul al III-lea/medalie de bronz;
3500 lei – mențiune (sau diplome echivalente).

De asemenea, au fost remunerați profesorii și școlile care au pregătit olimpicii.

Deși elevii și profesorii obțin performanțe remarcabile pe plan internaționale, bugetul pentru educație nu este unul extraordinar. Pentru anul 2023, doar 3,2% din PIB vor fi alocați pentru sistemul de învățământ, departe de pragul de 6% prevăzut de legea educației. Totuși, bugetul este într-o ușoară creștere față de 2022 iar mare parte din bani vor fi alocați pentru salariile profesorilor. Renovarea școlilor depinde de autoritățile locale, fiind în responsabilitatea primăriilor și consiliilor locale/județene. Cu banii din PNRR și alte fonduri europene, multe orașe au accesat în ultimii ani uriașe sume de bani pentru a renova școlile, iar Guvernul a făcut eforturi inclusiv pentru a reduce numărul școlilor cu toaleta în curte.

Rămân diferențe destul de mari între sistemul de educație din mediul urban și cel din mediul rural. 25% din elevii din mediul rural renunță la școală, în timp ce doar 5% din elevii din mediul urban decid să oprească studiile, problemă recunoscută și de Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației. Conform lui, „un abandon de 15,3% care a crescut la 15,6% în 2020 și așteptăm cu îngrijorare datele despre anul 2021. Criza sanitară a crescut abandonul școlar, alături de diferențele uriașe între abandonul școlar în mediul urban, care este sub 5%, și în mediul rural, care este peste 25%, în condițiile în care la nivel european diferențele este între 10% și 11%. Iată că în România, din păcate, sunt între 5% și 25%. Necesită acțiuni integrate”.

#elevi #olimpiade internaționale #olimpici #premii #Romania

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.