Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR) Dragoş Vlad care a fost parte a delegaţiei române care a participat la o vizită de lucru în Republica Moldova, pe data de 12 decembrie, a fost oprit pentru că circula cu o maşină furată care aparţinea Guvernului, iar autoturismul a fost confiscat de către poliţie. ADR a precizat că instituţia a fost al patrulea posesor instituţional al maşinii şi „nu avea cunoştinţă despre faptul că autoturismul figurează într-o bază de date internaţională a instituţiilor de ordine publică”.

Prin urmare, în acest moment, autoturismul trece prin procedurile legale cerute de această alertă internaţională, a adăugat ADR.

„La graniţă ne-am confruntat cu o situaţie neplăcută. Una din cele două maşini a fost verificată şi am primit informarea că există o alertă pe această maşină. Autoturismul în cauză a trecut în patrimoniul Autorităţii pentru Digitalizarea României încă din 2020, de la înfiinţarea acestei instituţii, ca urmare a preluării patrimoniului instituţiilor anterioare. Există documente în sensul ăsta, pe bază de proces verbal. Această maşină a trecut pe la patru instituţii publice. Ca urmare a unei sentinţe judecătoreşti, încă din 2017, prin care s-a confiscat acest bun, intră în patrimoniul ANAF. ANAF o valorifica cu titlu gratuit către Ministerul Comunicaţiilor, cu observaţia că a făcut parte dintr-un dosar civil. Ni s-a permis accesul mai departe pe teritoriul Republicii Moldova, cu observaţia că în momentul în care vor veni informări  suplimentare voi fi notificat pentru acest fapt. Maşină am predat-o, imediat ce am primit notificarea Consulatului României în Republica Moldova, la structurile abilitate de acolo. Procedura de predare, până la clarificare, s-a întâmplat la finalul vizitei în Republica Moldova. A fost o problemă, s-a confirmat că există o alertă şi trebuie verificat cu statul de origine al acestei maşini – Italia”, a declarat Dragoş Vlad.

ADR a venit cu o serie de precizări privind situaţia petrecută pe 12 decembrie, scrie news.ro.

„Echipa Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR) a participat, în cadrul delegaţiei conduse de ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, la vizita de lucru oficială la Chişinău, la invitaţia vicepremierului pentru digitalizare al Republicii Moldova. La graniţă, ne-am confruntat cu o situaţie inedită şi neplăcută: unul dintre autovehiculele delegaţiei române, aflat în patrimoniul ADR, a fost verificat, respectiv ne-a fost comunicată informarea apăruta în sistemul informatic. Autoturismul respectiv a trecut în patrimoniul ADR în anul 2020, ca urmare a înfiinţării Autorităţii şi a preluării patrimoniului instituţiilor anterioare acesteia. Trecerea în patrimoniul ADR s-a realizat pe baza unui proces verbal de predare-primire încheiat cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, care la rândul său recepţionase autoturismul de la Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), odată cu desfiinţarea acestuia din urmă”, potrivit comunicatului de presă al ADR.

Instituţia a mai spus că „MCSI a primit autoturismul, cu titlu gratuit, tot de la o instituţie publică, Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), în patrimoniul căruia intrase ca urmare a unei decizii definitive a instanţei, în 2017, ce a presupus confiscarea autoturismului. ANAF are în vigoare o procedură prin care furnizează instituţiilor publice, spre folosinţă, bunuri rezultate ca urmare a executărilor silite şi confiscărilor”.

De asemenea, „din anul 2010, autovehiculul a fost înmatriculat de mai multe ori în România, fiind preluat de către ADR în luna mai a anului 2020 şi folosit ca maşină de serviciu până în prezent”.

ADR, al patrulea posesor instituţional al maşinii, nu avea cunoştinţă despre faptul că autoturismul figurează într-o bază de date internaţională a instituţiilor de ordine publică, conform sursei citate.

„Aşadar, în acest moment, autoturismul trece prin procedurile legale cerute de această alertă internaţională Această situaţie confirmă necesitatea nevoii de interoperabilitate între bazele de date. În acest sens, anul acesta a fost aprobată legea care vizează construirea Platformei Naţionale de Interoperabilitate, care creează cadrul legal pentru interoperabilitatea bazelor de date ale tuturor instituţiilor statului român”, mai precizează ADR.

De asemenea, în anul 2023, ADR va finaliza proiectul Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE (SITUE), un proiect care va facilita interconectarea bazelor de date gestionate de statul român cu cele ale statelor membre UE.

„Astfel, nu ne vom mai confrunta cu asemenea situaţii, care derivă din lipsa digitalizării şi a interoperabilităţii”, conchide sursa amintită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!