Cu un venit total de circa 38,7 miliarde de lei, în creștere cu 7,5 miliarde de lei sau cu 24,1 la sută mai mult față de anul acesta, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 (BASS) a primit astăzi, 22 decembrie votul în a doua lectură din partea deputaților.

Potrivit documentului, la capitolul cheltuieli este prognozată aceeași sumă ca și la venituri – 38,7 miliarde de lei.

Prognoza veniturilor și a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 a fost efectuată în baza analizei dinamicii contingentului beneficiarilor de prestaţii, tendinţelor şi performanţelor înregistrate în anii precedenţi şi în baza prognozei indicilor macroeconomici.

Proiectul prevede măsuri, realizarea cărora a început în anul curent și care vor continua în anul viitor:

– acordarea, de la l octombrie 2022, a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani (persoanelor asigurate și neasigurate) în mărime de 1000 lei;

– majorarea, de la l octombrie 2022, a cuantumului indemnizației lunare de suport pentru creșterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină de la 370 lei până la 500 lei;

– acordarea dreptului la o opțiune nouă persoanelor asigurate care se află în concediul pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani: de beneficiere de indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului pentru o perioadă de 12 luni în cuantum de 90% din baza de calcul;

– majorarea, începând cu l ianuarie 2023 a cuantumului indemnizației unice la nașterea copilului de la 10 068 lei până la 10 932 lei sau cu 864 lei, care a fost estimat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, conform legislației în vigoare, în baza valorii monetare a coșului minim de bunuri necesar la nașterea copilului.

Ponderea cea mai mare a cheltuielilor din BASS revine asigurării dreptului la pensie pentru limită de vârstă: peste 19,7 miliarde de lei, cu 34,5% mai mult față de suma aprobată pentru anul acesta. Ponderea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în PIB, estimate pentru anul viitor, va constitui 12,5%.

Inițiativa legislativă urmează să fie supusă votului în lectura a doua, conform legii, după 10 zile de la aprobarea în prima lectură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BASS #Bugetul de stat 2023 #indemnizatie

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.