Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher, salută decizia autorităților Republicii Moldova de a transpune în legislația națională, prin intermediul proiectului Legii Magnițki, sancțiunile impuse de curând de Londra în privința oligarhilor Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

Într-un interviu oferit pentru „Cutia Neagră”, Fisher a subliniat că felul în care sunt aplicate sancțiunile la nivel naționale trebuie decis de Chișinău, conform tv8.md.

„Eu sunt mulțumit că autoritățile din Republica Moldova au un respect față de decizia noastră de a sancționa aceste persoane. Este doar decizia Guvernului R. Moldova de a decide cum acest lucru se va manifesta în țara dumneavoastră. Voi decideți cum să aplicați sancțiunile internaționale. Trebuie urmată legea, să existe bănuieli rezonabile că persoana este vinovată”, a declarat ambasadorul britanic.

Steven Fisher a mai menționat că cel mai probabil vor urma sancțiuni și pentru alți cetățeni moldoveni.

„Cartea rămâne deschisă, dar eu nu pot specula despre alte dosare la moment. Noi nu-i putem sancționa pe toți sau în același moment. Am găsit bănuieli rezonabile de a crede că Plahotniuc și Șor s-au implicat în scheme mari de corupție, de aceea, am selectat de această dată să sancționăm aceste două persoane. Asta nu înseamnă că nu vom analiza și alte dosare de rezonanță. Trebuie să așteptăm și să vedem”, a mai subliniat ambasadorul Steven Fisher.

Excelența Sa a mai precizat că sancțiunile aplicate în privința lui Plahotniuc și Șor sunt valabile inclusiv în teritoriile de peste mări ale Regatului Unit. Potrivit lui Steven Fisher, bunurile oligarhilor, deținute pe aceste teritorii, sunt înghețate. Ambasadorul Marii Britanii nu a putut dezvălui, însă, ce pași se vor întreprinde pentru ca bunurile lor, dacă le dețin, să fie sustrase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fisher nu a putut confirma nici dacă celor oligarhilor Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, dar și controversatului afacerist Veaceslav Platon, „refugiat” la Londra, după ce a fugit din țară, le-ar putea fi confiscați banii cheltuiți pe teritoriile britanice și nici dacă vreunul din ei a cerut azil politic.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.