În funcția de membru al Consiliului de administrație al CNPF poate fi desemnată persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi o vechime în muncă de cel puţin 10 ani în domeniile financiar, economic sau bancar, nu are interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, stabilește Legea Nr. 192 din 12.11.1998 privind Comisia Naţională a Pieței Financiare.

Cu toate acestea, din conversațiile publicate de Moldova-Leaks s-a aflat că un vicepreședinte al acestei instituții a fost numit în funcție cu omiterea normei imperative, acestea neavând o vechime în muncă de cel puțin 10 ani în domeniile financiar, economic sau bancar. Mai mult, pentru numirea lui s-a implicat și Veronica Malcoci, directorul general al companiei de asigurări Grawe Carat, membru în organul de conducere al AmCham, scrie Telegraph.

Numele vicepreședintelui numit contrar legii este Adrian Gheorghiță, propulsat în funcție de către Partidul Acțiune și Solidaritate, candidatura sa venind pe linia lui Dumitru Alaiba, promovat procedural cu semnătura Olesei Stamate, ultima fiind președintele Comisiei juridice, numiri și imunități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

”În ianuarie 2022, fracțiunea PAS din Parlament a susținut candidatura lui Adrian Gheorghiță la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare și și-a reconfirmat susținerea pentru Cornelia Cozlovschi pentru funcția de președinte a CNPF, a anunțat deputatul Dumitru Alaiba. Este o schimbare de candidați. Or, la finele anului trecut s-a anunțat că Cornelia Cozlovschi va fi propusă plenului Parlamentului pentru aprobare în calitate de membru și vicepreședinte al Consiliului de administrație al CNPF. Un alt candidat anunțat atunci de Parlament era Andrei Gherboveț, dar acesta s-a retras în mod inexplicabil”, nota mold–street.com, un portal specializat în știri economice.

Cine este Adrian Gheorghiță și de ce s-a retras Andrei Gherboveț?

Potrivit CV-lui publicat de CNPF, Adrian Gheorghiță este absolventul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Facultatea Finanțe, Specialitatea Bănci şi finanțe (anul absolvirii 2010), iar în perioada 2010-2012 și-a continuat studiile la aceeași Academie, Diploma de master în Finanțe corporative și asigurări.

Imediat după absolvire, Gheorghiță se angajează la asociația patronală „Camera de Comerț Americană din Moldova” (AMCHAM MOLDOVA), primul loc de muncă fiind cel de asistent, după care a fost coordonator de proiecte, manager de proiect, director adjunct și secretar general. După cum relevă CV, Gheorghiță a activat mai mulți ani în calitate de secretar în cadrul AmCham.

Din CV-ul său aflăm că el nu a activat nici măcar o zi în domeniul financiar, economic sau bancar. Or, AMCHAM este o organizație non-guvernamentală care nu desfășoară activități financiare, economice sau bancare, respectiv nu este un loc de muncă unde poate fi acumulată vechimea de muncă pentru a fi numit într-o funcție atât de importantă în fruntea CNPF.

Totuși, contrar normei imperative, fără a se ține cont de respectarea principalei condiții pentru a fi numit în funcție, PAS decide să-l promoveze pe Adrian Gheorghiță în funcția de vicepreședinte al CNPF, membru al Consiliului de administrație.

De ce s-a retras Andrei Gherboveț?

Deși Mold–Street a scris că nu ar fi clare motivele retragerii lui Andrei Gherboveț, Telegraph am intrat în posesia declarației sale de retragere din cursa pentru funcția de președinte al CNPF.

Astfel, în scrisoarea către PAS, Andrei Gherboveț a dat o apreciere negativă la acțiunile PAS împotriva foștilor membri al CNPF și a explicat că nu deține o vechime în muncă de cel puțin 10 ani în domeniile financiar, economic sau bancar. Mai mult, a scris că nu vrea să fie și el o victimă a răfuielilor politice și a denigrării prin intermediul mass-media, așa cum s-a procedat și cu Anatolie Zagarodnîi, despre care Dumitru Alaiba a zis că nu are experiența minimă de 3 ani în domeniul achizițiilor publice, condiție cerută de lege.

Pentru a respecta legislația în vigoare, dar și în vederea evitării denigrării în mass-media, Gherboveț s-a retras din cursa pentru funcția de vicepreședinte al CNPF, membru al Consiliului de administrație, lăsând loc pentru altcineva care ar putea să-și asume aceste riscuri.

Toate persoanele vizate în acest articol au dreptul la replică.

#Adrian Gheorghiță #CNPF #Dumitru Alaiba

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.