Destinațiile din Republica Moldova urmează să fie incluse în ofertele companiilor turistice din Ucraina, astfel sporind numărul turiștilor care vor să viziteze țara noastră. În context, un grup de operatori și agenți turistici din Odesa se află acum într-un tur informational în Republica Moldova, la inițiativa Agenției de Investiții.

Interesul acestora față de potențialul turistic al țării noastre a rezultat în urma forumului dedicat Rutei cultural-turistice Voievod „Ștefan cel Mare și Sfânt”, organizat de Agenția de Investiții în decembrie 2020. În cadrul acestui tur, operatorii ucraineni au vizitat mai multe destinații renumite de la noi, precum Cetatea Soroca, Cetatea Tighina, Mănăstirea Țâpova, iar astăzi aceștia sunt în vizită la Orheiul Vechi și Mileștii Mici.

Programul turului a inclus și sesiuni B2B la care au participat companiile turistice operatorii turistici ucraineni, dar și 20 de reprezentanți ai industriei turistice de la noi, printre care: agenții de turism, vinării, reprezentanți ai HoReCa, ghizi de turism și altele. Aceste sesiuni au avut drept scop diverificarea pachetelor de servicii oferite de operatorii din ambele țări.

Destinațiile care le vizitează în aceste zile oaspeții din Ucraina, însoțiți de actorii turismului de la noi, fac parte și din Ruta cultural-turistică „Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, lansată în 2019 și care constituie un rezultat combinat al eforturilor instituționale dintre România și Republica Moldova.

Acum Agenția depune eforturi pentru extinderea rutei atât pe teritoriul Republicii Moldova, identificând noi obiective turistice, precum și extinderea și promovarea acesteia pe teritoriul Ucrainei.

„Ideea a fost să articulăm printr-un traseu unic și utilizând o identitate grafică comună cât mai multe obiective cultural-istorice și turistice și astfel, să extindem la maxim numărul beneficiarilor din turism ce se vor bucura de o promovare consolidată și consecventă. O rută turistică valorificată poate funcționa drept un adevărat motor economic și un instrument de susținere directă a întregului ecosistem al industriei, alimentând activitatea: ghizilor, celor din HORECA, transportatorilor, și nu în ultimul rând o sursă vitală pentru familiile din zonele rurale, reprezentate de către meșteșugari sau gospodarii agropensiunilor. Iar, restricțiile de circulație, criza sanitară și cea economică provocate de pandemie, vin să ne amintească pe cât de importante sunt solidaritatea și ralierea eforturilor în vederea unei recuperări cu maximă reziliență pe viitor”, a declarat Rodica Verbeniuc, Director General al Agenției de Investiții.

În anul 2020 turiștii din Ucraina s-au clasat pe locul 2 în topul străinilor care călătoresc în Republica Moldova.

#Moldova #Odesa #oferte turistice

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.