În interiorul secțiilor de votare, în ziua alegerilor parlamentare anticipate, funcționarii electorali vor fi nevoiți să respecte distanța fizică de 1 metru, iar încăperile vor fi, în mod obligatoriu, pe parcursul zilei aerisite, dezinfectate cu o periodicitate de cel puțin o dată la 3 ore.

Sunt doar câteva dintre măsurile obligatorii de prevenire și combatere a infecției COVID-19, aprobate de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, pentru scrutinul din 11 iulie.

Potrivit deciziei CNESP, fiecărui alegător înainte de a intra în sediul secției de votare, îi va fi efectuat triajul (verificarea temperaturii, verificarea stării generale de sănătate).

„În incinta secției de votare, va fi admisă intrarea concomitentă a unui număr limitat de alegători, care va fi egal cu numărul de cabine de vot utilizate (de ex.: 2 cabine de vot – 2 alegători prezenți concomitent în localul secției de vot). Alegătorii, după posibilitate, se vor prezenta la secțiile de votare cu pixurile proprii, în vederea aplicării semnăturii în lista electorală. Alegătorul va prezenta membrului BESV actul în baza căruia votează, evitându-se astfel contactul fizic dintre funcționarul electoral și actul prezentat”, anunță CNESP.

Între timp, funcționarii electorali, operatorii, observatorii și ceilalți subiecți implicați în procesul electoral vor fi echipați, în mod obligatoriu cu echipament de protecție (măști, mănuși, viziere etc.).

„Persoanele care manifestă simptome ale infecției respiratorii acute (temperatura mai mare de 37 grade Celsius, tuse, respirație îngreunată etc.) și se prezintă la secția de votare în ziua alegerilor până la ora 15.00 nu vor fi admise în incinta secției de votare, dar vor fi înscrise în lista pentru votare la domiciliu”, mai precizează CEC, într-un comunicat de presă.

Cât despre membrii echipelor care se vor deplasa cu urna de vot mobilă prin teritorii, aceștia vor prelucra, în mod obligatoriu, echipamentul electoral și cel de protecție cu soluții dezinfectante pe bază de alcool până la contactul cu alegătorul și după aceasta.

„Procedura de numărare a voturilor se va realiza cu respectarea prevederilor privind distanțarea fizică de 1 metru, utilizarea în spațiile închise a echipamentului de protecție (măști, mănuși, viziere etc.), dezinfectarea spațiului și a echipamentului cu o periodicitate de cel puțin o dată la 3 ore, aerisirea frecventă a spațiului, iar în caz de posibilitate – aerisirea permanentă”, se mai arată în nota informativă.

Textul integral al Instrucțiunii privind modalitatea de organizare și desfășurare de către Comisia Electorală Centrală a scrutinelor electorale în condițiile situației pandemice prin infecția cu COVID-19 poate fi găsit mai jos.

PDF Loading...

#alegeri #CEC #masuri sanitare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.