Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Bucătarul lui Putin” vrea să ia averile oligarhilor ruși ca să finanțeze războiul din Ucraina

26 Dec. 2022, 07:15
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
26 Dec. 2022, 07:15 // În Lume //  Redacția Realitatea

Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, un asociat apropiat al preşedinteluin rus Vladimir Putin, i-a criticat pe oligarhii ruşi şi alte persoane bogate din Rusia pentru că nu contribuie financiar la efortul Kremlinului în ofensiva acestuia în Ucraina.

Prigojin, care a apărut foarte rar în public în trecut, a pledat pentru privarea oligarhilor de bunurile lor pentru a-i obliga să sprijine trupele ruse pe frontul din Ucraina, relatează DPA.

„Le este frică. Le place confortul cu care s-au înconjurat. Vor să se scufunde într-o piscină caldă seara şi să se distreze. Trebuie să realizezi la un moment dat că este necesar să te desparţi de ceea ce ai, de lumea seducătoare, de restaurante, spa-uri, dacea (case de vacanţă), piscine. Cu cât mai repede ţi se vor lua, cu atât va fi mai bine!”, a spus el.

Prigojin, considerat în Occident de asemenea oligarh rus, a fost vizat de sancţiunile guvernelor occidentale pentru rolul său în sprijinirea invaziei ruse în Ucraina cu grupul de mercenari Wagner. Biroul Federal de Investigaţii al SUA (FBI) l-a inclus pe lista de persoane căutate pentru ingerinţa în alegerile americane.

Multă vreme aflat în umbră, Prigojin a fost văzut recent recrutând deţinuţi în închisorile din Rusia pentru a-i trimite la războiul din Ucraina, cu promisiunea unei amnistii. De asemenea, el a fost din ce în ce mai critic la adresa armatei ruse pentru conduita sa în războiul din Ucraina. Apariţia sa la înmormântarea unui combatant Wagner în Sankt Petersburg, a atras atenţia presei, deoarece anterior el evitase să apară în faţa camerelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Soldatului căzut în luptă, un criminal condamnat, i-au fost organizate funeralii în secţiunea militară a cimitirului, deşi autorităţile se opuseseră iniţial. Prigojin l-a descris pe defunct drept „un adevărat patriot”, subliniind că toţi sunt egali pe front. Apariţia sa la înmormântare a fost interpretată drept o tentativă de a-şi consolida propria poziţie în Rusia.

Grupul de mercenari Wagner este activ în estul Ucrainei din 2014, înainte să fi fost implicat în conflictele din Siria, Libia, Republica Centrafricană şi Mali. Împotriva mercenarilor acestui grup au fost formulate acuzaţii de implicare în crime de război. Recent, grupul s-a aflat în prima linie a asaltului rusesc asupra oraşului Bahmut din estul Ucrainei, conform DPA.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.