Agresiunea militară rusă din Ucraina este pe cale să intre în al doilea an. Cum va evolua situația pe câmpul de luptă în următoarele luni? Se va încheia la masa negocierilor sau va continua în 2024? Experți militari consultați de BBC au analizat ce s-ar putea întâmpla în continuare.

Ofensiva rusă din primăvară va fi esențială

După mai multe regrese, soldații lui Putin vor sta în tranșee până la lansarea unei noi ofensive, în primăvară, estimează Michael Clarke, fost director al Institutului Regal de Cercetare pentru Apărare (RUSI). Ambele părți au nevoie de o pauză. Totuși, armata ucraineană e mai bine echipată și mai motivată să continue lupta, și probabil va menține presiunea asupra forțelor ruse, în special în Donbas.

Ucrainenii sunt aproape de un avans decisiv lângă Kreminna și Svatove (Lugansk), iar Kievul nu va fi dispus să se oprească când e atât de aproape de un trofeu important. Totuși, ofensivele ucrainene s-ar putea domoli în sud-vest în urma recuperării orașului Herson.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În altă ordine de idei, o traversare pe malul estic al râului Nipru, pentru a pune presiune asupra legăturilor feroviare rutiere cu Crimeea, ar putea fi prea solicitantă pentru ucraineni. Totuși, posibilitatea ca Kievul să lanseze o nouă ofensivă-surpriză nu poate fi exclusă. În 2023, factorul determinant cheie va fi soarta ofensivei ruse din primăvară. Probabil că un armistițiu de încetare a focului nu va rezista: Putin nu e dispus să dea înapoi, în timp ce Ucraina luptă pentru supraviețuire.

Ucraina își va recupera teritoriile

Ucraina își recâștigă integritatea teritorială până în primăvara lui 2023, cel mai târziu, crede Andrei Piontkovski, un analist din Washington. Doi factori pledează pentru această concluzie: motivația, determinarea și curajul armatei și națiunii ucrainene, fără precedent în istoria războiului modern, respectiv faptul că, după ani în care s-a dovedit conciliant față de dictatorul rus, Occidentul a înțeles în sfârșit dimensiunea provocării istorice cu care se confruntă.

Calendarul victoriei inevitabile a Ucrainei va depinde de cât de prompte vor fi țările NATO în privința livrării unor arme de asalt cu potențial de a schimba jocul. E de așteptat ca Melitopol să devină un punct central al luptelor în lunile, poate chiar săptămânile următoare. Odată ce preiau controlul asupra Melitopolului, ucrainenii se vor mișca cu ușurință spre Marea Azov, întrerupând liniile de aprovizionare și de comunicații cu Crimeea.

Capitularea Rusiei va fi convenită oficial în cadrul unor discuții tehnice, după ce Ucraina va face progrese devastatoare pe câmpul de luptă. Ucraina, Marea Britanie, SUA vor formula o nouă arhitectură de securitate internațională.

Un conflict fără sfârșit

Vladimir Putin s-a așteptat ca Ucraina să se resemneze în fața forței sale copleșitoare. El a făcut o gravă eroare de calcul crezând că alte țări vor sta deoparte. Au fost premisele unui conflict prelungit căruia nu i se întrevede un sfârșit. Pe ucraineni îi așteaptă o iarnă grea: rușii vor spera să le frângă rezistența continuând atacurile asupra infrastructurii, dar nu vor reuși.

Perspectivele negocierilor de pace sunt pesimiste – nu sunt semne că vreuna dintre părți și-ar fi schimbat fundamental condițiile sau că o va face în viitorul apropiat. Cheia finalului războiului ar putea fi la elitele rușești, care s-ar dezangaja față de Kremlin pe măsură ce costurile materiale și umane ale războiului cresc. Se va căuta o rampă de ieșire: condiția este ca Occidentul să-și mențină sprijinul ferm față de Ucraina. Până atunci, războiul din Ucraina rămâne o bătălie politică, economică și militară strânsă, care cel mai probabil va continua dincolo de 2023.

Rusia va fi învinsă

Deși este prea devreme pentru a celebra o victorie, avântul este de partea Ucrainei și nu încape îndoială că va câștiga războiul, probabil în 2023, crede Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa. Pe parcursul iernii evoluțiile vor fi încetinite, dar sunt premise că ucrainenii, mai bine echipați pentru iarnă, vor face mai bine față gerului decât rușii.

În ianuarie, Ucraina se va afla în postura de a demara etapa finală a campaniei contraofensive, care constă în eliberarea Crimeei.

Hodges estimează că până la finalul lui 2023 Crimeea va reveni sub controlul Ucrainei. Totuși, ar putea exista un acord care să-i permită Rusiei să-și retragă treptat prezența militară din Sevastopol.

Un război de uzură

Războiul nu se va încheia, ci va intra într-o nouă fază, crede David Gendelman, expert militar din Israel. Rusia va avea oportunitatea de a lansa o nouă ofensivă cu ajutorul trupelor nou mobilizate care urmează să intre în luptă (circa 150.000) și a celor retrase din Herson. Regiunile Lugansk și Donețk vor rămâne sub ocupație rusă. Totuși e puțin probabil ca trupele rusești să obțină victorii decisive în Donbas. Cel mai probabil vor duce o luptă de uzură și vor avansa lent, inclusiv la Bahmut.

Din această strategia de uzură fac parte și atacurile asupra infrastructurii, care vor continua. Pentru ucrainenii cea mai valoroasă direcție de avans va fi spre sud, către Melitopol sau Berdiank, în scopul de a întrerupe culoarul terestru spre Crimeea. Asta ar constitui o victorie majoră pentru ucraineni. Rușii sunt conștienți de asta și construiesc fortificații.

Întrebarea fundamentală este dacă ucrainenii dispun de suficiente forțe pentru a lansa o ofensivă și cât de repede vor putea aduna această capacitate de luptă în următoarele luni. Luptele pe pământul înghețat vor da un indiciu despre cum s-ar putea sfârși războiul.

#razboi #Rusia #Ucraina #victorie

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.