Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

De ce este bine să mâncăm răcitură? Cel mai dietetic preparat de pe masa de sărbători ajută digestia

28 Dec. 2022, 07:15
 // Categoria: Life // Autor:  Redacția Realitatea
28 Dec. 2022, 07:15 // Life //  Redacția Realitatea

Piftia, care se consumă tradițional la noi în timpul Sărbătorilor de iarnă, este un fel de mâncare iubit de mulți oameni. Știai, însă, că are și beneficii pentru sănătatea oaselor și a pielii?

Fiecare familie are rețeta ei de piftie, însă ingredientele de bază sunt aceleași: carne, sare, usturoi, piper și apă, care se fierb împreună mai multe ore și se lasă la răcit. Unele persoane mai pun în piftie ceapă, morcovi și foi de dafin, altele îi dau un aspect mai modern cu bucățele de broccoli și felii de ouă fierte.

O comoară pentru piele și oase

Un antidot alimentar este gelatina naturală, ingredientul principal în tradiționala piftie de porc sau în aspicul preparat cu carne de pui ori curcan. Iar avantajul gelatinei este că reprezintă o substanţă bogată în colagen.

Gelatina provine din oasele şi din pielea animalelor, cu ajutorul cărora se prepară diverse supe, care au proprietăţi deosebit de bune pentru starea generală de sănătate a organismului. De aceea, la răceli, de exemplu, sunt recomandate supițele de pui sau de vită făcute din oase. Dar colagen există inclusiv în fructele de mare și în pește, așa că poți opta și pentru acestea.

Sursă naturală de colagen, gelatina conține aminoacizi esenţiali pentru întărirea sistemului imunitar, menținerea sănătății, dar şi pentru obținerea și păstrarea unei bune greutăţi corporale. De asemenea, mai conține glicină (care are efect antiinflamator, ajută la eliminarea toxinelor și îmbunătăţeşte somnul), lisină (care ajută la absorbţia calciului şi favorizează dezvoltarea musculară) și proteina numită keratină (ce asigură o mai bună sănătate a părului, a unghiilor şi a dinţilor), scrie doctorulzilei.ro.

Beneficii ale consumului de gelatină:

– Ajută digestia prin consumul, în special, de supe.
– Este un aliat de încredere în dietele de slăbire. Dezvoltă masa musculară și menține tonusul muscular.
– Ajuta la arderea mai eficientă a grăsimilor şi favorizează menţinea unei greutăți constante.
– Îmbunătăţește, conform unor studii, funcţia ficatului şi favorizează scăderea în greutate datorită procesului eficient de detoxifiere.
– Menţine oasele şi articulațiile într-o stare mai bună, având efect antiinflamator.

– Previne apariția ridurilor datorită concentraţiei crescute de colagen. De asemenea, cu cât introduci mai mult colagen în alimentaţie, cu atât organismul va fi mai stimulat să producă, și el, această substanţă.
– Întăreşte și regenerează părul și unghiile şi protejează dinţii.

Cât de des e bine să fie consumată?

Gelatina trebuie consumată firesc, în cadrul unei alimentații variate care presupune servirea supelor de oase, a piftiei și a preparatelor tradiționale de porc, a aspicului, a dulciurilor și a gemurilor ce conțin gelatină naturală, pentru a avea o textură și o consistență îmbunătățită. Unele persoane care nu tolerează bine gelatina se confruntă cu balonare, discomfort gastrointestinal, eructații și alergii cutanate.
Unele studii au dovedit că la un consum de peste 10 grame de gelatină pe zi (sub formă uscată), pe termen lung, pot aparea efecte secundare.

Diferența față de gelatina din fructe

Gelatina din fructe are o altă consistență a nutrienților. Sunt de fapt pectinele din fructe, lanțuri polipeptidice vegetale, fibre celulozice. Este diferită de cea animală, însă și gelatina din fructe are calități benefice: acționează la nivelul tractului gastrointestinal, diminuează colesterolul, îmbunătățește tranzitul, ajută la eliminarea metalelor grele din organism.

Fructele bogate în pectine sunt merele, gutuile, caisele, citricele, prunele și morcovii.

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 18:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
29 Oct. 2026, 18:20 // Slider //  Victoria Laur

Speakerul afirmă că ar fi „prea onorat” să devină mediator între Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, făcând referire la discuțiile cu ÎPS Vladimir și Părintele Antonie. Întrebat de jurnaliști dacă vrea să împace cele două instituții laice, președintele Parlamentului a menționat că există deschidere din partea preoților.

Oficialul a relatat că a văzut deschiderea pentru dialog între Mitropolii încă pe 26 august, când șefii celor două biserici au participat la un eveniment dedicat Zilei Independenței. Ulterior, inițiativa de a discuta a fost promovată de Părintele Petru, susține Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Parlamentului a mai relatat că autoritățile vor facilita discuțiile dintre cele două mitropolii și vor „încerca să răspundă la solicitări”. În același timp, Igor Grosu a condamnat conflictele referitoare la patrimoniul clericilor și a menționat că „așteptarea că Poliția o să intre și o să scoată pe cineva de acolo” nu o să soluționeze problemele instituțiilor laice.

Igor Grosu a discutat cu mitropolitul Antonie al Basarabiei pe 21 octombrie. Pe 26 octombrie, a urmat o discuție a speakerului cu mitropolitul Vladimir al Moldovei.