Înotătorul român David Popovici, dublu campion european şi mondial în acest an, a fost ales cel mai bun sportiv din Balcani în 2022, în cadrul anchetei organizate de agenţia bulgară BTA.

Popovici (18 ani), care a obţinut medalii de aur la 100 şi 200 m liber, atât la Europene, cât şi la Mondiale în acest an, doborând şi recordul mondial la 100 m liber, s-a impus la cea de-a 49-a ediţie a anchetei cu 64 de puncte, devansându-l pe tenismanul sârb Novak Djokovic, 61 puncte, şi pe fotbalistul croat Luka Modric, 48 puncte.

Djokovic, care a ieşit învingător în ancheta BTA de şapte ori, a câştigat în acest an titlul la Wimbledon, dar şi Turneul Campionilor.

Luka Modric, laureat al anchetei BTA în 2018, a cucerit trofeul Ligii Campionilor şi titlul de campion în Spania cu Real Madrid, precum şi bronzul cu naţionala Croaţiei la Cupa Mondială din Qatar. Pe locul 13, cu 10 puncte, s-a clasat canotoarea Simona Radiş, dublă campioană europeană şi mondială în acest an, în timp ce canoistul Cătălin Chirilă, campion european şi mondial, s-a clasat pe 33, cu 3 puncte.

Pe lista sportivilor cu performanţe în anul care se încheie au mai figurat canotorii Ionela-Livia Cozmiuc, Sergiu Vasile Bejan, Marius Vasile Cozmiuc, halterofila Loredana Toma, gimnastele Sabrina Voinea, Amalia Puflea, atleta Bianca Florentina Ghelber, luptătorii Nicu Ojog, Andreea Ana, săritorul în apă Constantin Popovici, pugiliştii Lăcrămioara Perijoc şi Andrei Arădoaie, toţi medaliaţi la Europene şi/sau Mondiale. Djokovic a câştigat ediţia de anul trecut.

Nicoleta-Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, campioane olimpice şi europene la dublu vâsle feminin în 2021, au ocupat locul 10 la ediţia din 2021, alţi români care au mai punctat în ierarhie fiind înotătorul Robert Glinţă, campion european, clasat pe locul 27, şi spadasina Ana-Maria Popescu, vicecampioană olimpică şi câştigătoare a Cupei Mondiale la spadă, pe 31.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balcani #David Popovici #inotator #sportiv

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.