Criza angajaților din domeniul sănătății cu care se confruntă sistemele de sănătate ale ţărilor europene este o „bombă cu ceas”, a avertizat miercuri un responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care îndeamnă statele europene să investească în personalul sanitar.

„Criza provocată de numărul insuficient al lucrătorilor sanitari face deja ca forţa de muncă din sectorul sanitar şi accesul la serviciile de sănătate să plătească un preţ greu”, a declarat agenţiei EFE directorul regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, vorbind despre provocările acestui sector în anul 2023.

„Statele trebuie să ia acest lucru în serios şi să acţioneze rapid, individual şi colectiv prin intermediul alianţelor regionale”, estimează responsabilul OMS.

„Numeroasele greve ale lucrătorilor sanitari în diverse ţări sunt un semnal care arată că forţa de muncă în sectorul sănătăţii se simte subestimată şi suprasolicitată”, a spus Hans Kluge.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Orele lucrate peste program, remunerarea şi susţinerea profesională adesea inadecvate, criza gravă de personal şi ratele înalte de infectare şi decese de COVID-19 în rândul lucrătorilor sanitari din prima linie, mai ales în primele etape ale pandemiei, au lăsat urme adânci”, explică el.

„Cea mai bună modalitate de a ne arăta consideraţia faţă de toţi lucrătorii sanitari este să investim în ei, şi făcând acest lucru investim într-un viitor mai sănătos pentru noi toţi”, a îndemnat directorul OMS pentru Europa.

Apelul său vine după ce, de pildă, în Marea Britanie mii de consultaţii şi intervenţii chirugicale programate în sistemul public de sănătate pe 20 decembrie au fost amânate din cauza unei greve a asistenţilor medicali, care cer creşteri salariale.

Şi în Germania au fost amânate intervenţii chirugicale, iar în Italia organizaţiile sindicale ce reprezintă personalul sanitar au convocat pe 15 decembrie o grevă pentru a protesta faţă de subfinanţarea sistemului public de sănătate.

În Turcia, în medie 400 de medici au renunţat lunar în ultimii trei ani la profesia lor, cei mai mulţi din cauza orelor peste program şi a scăderilor salariale.