În ultimele 24 de ore, din cele 5 111 de teste efectuate, În Republica Moldova au fost confirmate 69 cazuri de infectare cu COVID-19. Totodată, alte cinci persoane și-au pierdut viața din cauza complicațiilor cauzate de coronavirus. Din numărul total de cazuri, patru sunt de import din România.

Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 255.354. Din numărul total de cazuri, două sunt în rândul lucrătorilor medicali: ( 0 – medici, 1 – asistenți medicali, 1- personal auxiliar). În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 316 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 75 în stare extrem de gravă (10 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 114 persoane au fost vindecate. În total, 247.830 persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 1.009 persoane, iar 13.821 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, MSMPS anunță înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 6.121: Bărbat de 86 de ani din or. Orhei, internat în IMSP IMU. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, pancreatită, nefropatie.

Deces 6.122: Femeie de 53 de ani din or. Florești, internată în SC. Bălți. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 6.123: Femeie de 77 de ani din or. Sângerei, internată în SR. Sângerei. Comorbidități: cardiopatie hipertensivă, diabet zaharat.

Deces 6.124: Femeie de 90 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiomiopatie.

Deces 6.125: Bărbat de 53 de ani din regiunea transnistreană.

#cazuri de infectare #COVID-19 #decese

Microbiomul intestinal are un rol esențial în funcționarea sistemului imunitar. Aproximativ 70-80% dintre celulele imunitare ale organismului se află la nivelul tractului digestiv, iar alimentația, somnul, stresul și mișcarea pot influența echilibrul florei intestinale.

Medicul Ioana Berciu a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, ce putem face pentru a ne menține imunitatea în sezonul rece și de ce este important să avem grijă de microbiomul intestinal.

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care influențează echilibrul acestuia. Medicul recomandă o dietă echilibrată, bazată pe alimente naturale, cu un consum redus de produse ultraprocesate, zaharuri rafinate și prăjeli. Totodată, ea atrage atenția că stresul, sedentarismul și lipsa somnului pot afecta microbiomul.

„Murăturile fac parte din alimentele fermentate care au beneficii în ceea ce privește echilibrul microbiomului intestinal. Însă nu doar murăturile, ci aș menționa și fibrele”, a explicat Ioana Berciu.

Fibrele nu contribuie doar la reglarea tranzitului intestinal. Prin fermentarea lor de către microbiom se formează metaboliți care susțin funcția de barieră a intestinului și participă la reglarea răspunsului imun.

„Înseamnă că intestinul lasă să treacă doar ceea ce este benefic pentru organism și se comportă ca o barieră împotriva agenților patogeni și a toxinelor”, a explicat medicul, subliniind că produșii rezultați din metabolizarea fibrelor pot transmite semnale și către anumite celule imune.

Cum aflăm dacă avem un microbiom echilibrat

Există teste care pot analiza microbiomul intestinal, însă rezultatele trebuie interpretate cu atenție și în contextul stării generale de sănătate. Potrivit Ioanei Berciu, aceste investigații sunt recomandate de medic, deoarece rezultatul unui test, luat separat, nu oferă suficiente informații pentru o evaluare completă.

„Există tot felul de teste moderne și tot felul de analize pe care putem să le facem pentru a vedea dacă avem microbiom echilibrat, aș spune mai degrabă decât sănătos. Însă aceste analize, aceste teste specifice, cum ar fi testul de microbiom intestinal, este bine să fie făcute la recomandarea medicului și interpretate într-un context clinic”, a precizat aceasta.

Medicul a atras atenția și asupra rolului vitaminei D, precum și asupra importanței absorbției nutrienților pentru menținerea echilibrului organismului și funcționarea sistemului imunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum introducem fibrele și alimentele fermentate în dietă

Pentru susținerea microbiomului, Ioana Berciu recomandă creșterea treptată a aportului de fibre, mai ales în cazul persoanelor care nu consumă în mod obișnuit astfel de alimente. Introducerea bruscă a unei cantități mari de fibre poate fi dificil de tolerat de unele persoane.

Alimentele fermentate pot contribui, de asemenea, la menținerea echilibrului microbian intestinal. Pe lângă murături, medicul menționează iaurtul, chefirul și alte produse fermentate.

Murături în oțet sau în saramură?

Pentru cei care vor să includă murături în alimentație, medicul recomandă variantele în sare, cu o atenție deosebită la cantitatea consumată.

„Murăturile în sare, dar atenție la aportul de sare. Da, murăturile în sare, însă mare atenție la aportul de sare, să nu depășim aportul de sare recomandat pe zi, mai ales la pacienții cardiovasculari”, a concluzionat Ioana Berciu.

#muraturi