Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani, a anunţat Vaticanul într-un comunicat. Papa Francisc l-a salutat duminică dimineaţă pe „iubitul papă”, predecesorul său, care a încetat din viaţă sâmbătă. Funeraliile fostul suveran pontif vor fi oficiate joi, 5 ianuarie curent.

Biroul de presă al Sfântului Scaun a anunțat că Papa emerit a murit sâmbătă dimineață, la ora 9:34, în reședința sa de la Mănăstirea Mater Ecclesiae, pe care Papa emerit, în vârstă de 95 de ani, o alesese ca reședință după ce a renunțat la ministerul petrin, în 2013.

„Cu tristețe vă informăm că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a decedat astăzi la ora 9:34 AM în Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican. Informații suplimentare vor fi furnizate cât mai curând posibil. Începând de luni dimineață, 2 ianuarie 2023, trupul papei emerit se va afla în Bazilica Sfântul Petru, pentru ca credincioșii să-și poată lua rămas bun”, a transmis Vaticanul.

La câteva ore după anunţarea morţii sale, papa Francisc a adus un omagiu predecesorului său, salutând o „persoană atât de nobilă”.

„Astăzi îl încredinţăm pe iubitul papă emerit Benedict al XVI-lea Preasfintei Maici (Fecioara Maria) pentru a-l însoţi din această lume la Dumnezeu”, a declarat el în timpul unei slujbe oficiate în bazilica Sfântul Petru. Suveranul pontif este aşteptat să rostească duminică tradiţionala rugăciune săptămânală „Angelus” în faţa mulţimii adunate în Piaţa Sf. Petru de la Vatican. „Ne amintim cu emoţie de persoana sa atât de nobilă, de gentilă, şi simţim atâta recunoştinţă în inimile noastre, recunoştinţă pentru că Dumnezeu l-a dăruit Bisericii şi lumii”, a declarat papa.

Teolog strălucit şi apărător fervent al dogmei, Benedict al XVI-lea, care şi-a anunţat demisia din funcţie în 2013 din cauza stării de sănătate în declin, a murit sâmbătă, la vârsta de 95 de ani, în mănăstirea din grădinile Vaticanului.

În testamentul său spiritual redactat în 2006, papa emerit Benedict al XVI-lea cere iertare tuturor celor care le-a „făcut rău”.

„Tuturor celor care le-am făcut rău într-un fel sau altul, le cer iertare din adâncul inimii”, a scris Joseph Ratzinger, care a fost papă din 2005 până în 2013, în textul datat 29 august 2006 şi publicat sâmbătă seara de serviciul de presă al Sfântului Scaun.

Fostul papă va fi înhumat pe 5 ianuarie într-o criptă din bazilica Sfântul Petru din Roma. De luni până miercuri, sicriul teologului german, născut Joseph Ratzinger, va fi expus în bazilica Sf. Petru, unde credincioşii vor putea veni să se reculeagă. Funeraliile vor fi oficiate, joi, de papa Francisc. Este pentru prima oară în istoria modernă când un papă conduce funeraliile predecesorului său.

Papa emerit de origine germană s-a stins din viață după ce starea sa de sănătate s-a deteriorat. Succesorul său, Papa Francisc, a făcut anterior un apel la credincioși să se roage pentru Benedict. Fostul papă Benedict a fost primul papă de origine germană din ultimii 500 de ani.

Când Benedict al XVI-lea a demisionat în 2013 invocând bătrânețea, a devenit primul papă în 600 de ani care a renunțat la această funcție. Cardinalul german Joseph Ratzinger a fost ales papă în aprilie 2005 și a ales să se numească Benedict.

#Benedict al XVI-lea #Papa Francisc

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.