În circulație se află circa 530 de pașapoarte diplomatice valabile. Actul respectiv poate fi folosit atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în alte state. Documentul oferă mai multe privilegii și se obține conform unor proceduri speciale, transmite IPN cu referire la Radio Europa Liberă.

Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte listează peste 30 de categorii de persoane care pot primi pașapoarte diplomatice. Printre acestea se numără șeful statului, președintele parlamentului, prim-ministrul, deputații și membrii Guvernului. Au dreptul să dețină pașaport diplomatic și procurorul general, președintele Curții Constituționale, cel al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție, avocații poporului, guvernatorul Băncii Naționale, directorul Serviciului Vamal și al Serviciului de Informații și Securitate.

Pașapoarte diplomatice au toți ambasadorii și personalul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare, precum și soțiile sau soții acestora, copiii lor minori și cei cu vârste de sub 23 de ani care învață în străinătate și nu sunt căsătoriți. Totodată, foștii președinți ai țării, prim-miniștri, președinți de parlament și soții/soțiile lor păstrează acest drept.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Titularii de pașapoarte diplomatice beneficiază de regim liberalizat de călătorii cu un șir de state cu care au fost semnate acorduri bilaterale sau care au aprobat acest regim în mod unilateral, plătesc taxe mai mici la eliberarea vizelor sau sunt scutiți de acestea. De asemenea, beneficiază de proceduri simplificate ale controalelor aeroportuare și în punctele de trecere a frontierei, „dar acest lucru e valabil doar dacă statul de destinație sau de tranzit are prevăzute condiții speciale”.

„Pașaportul diplomatic conferă un statut special titularul unui pașaport diplomatic fiind privilegiat de dreptul internațional cutumiar. Cu toate acestea, el nu se bucură automat de imunitate. Aceasta survine, în mod normal, după acreditarea diplomatului sau după o invitație oficială, când acesta dobândește imunitate în țara respectivă”, explică ministerul de Externe.

#Ministerul de Externe #pasaport diplomatic #pasaport moldovenesc

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.