Dacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu vor convoca în scurt timp Adunarea Generală a Judecătorilor, atunci o vor face chiar judecătorii. Pentru aceasta este nevoie de o cerere semnată de 50 de magistrați, scrie jurnal.md.

Declarațiile au fost făcute, aseară, de judecători invitați la „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

„Toți își doresc această adunare, dar așteptăm decizia CSM-ului. Marți așteptam să fie pusă pe ordinea de zi, dar nu s-a întâmplat. Dacă CSM-ul nu va întreprinde acest pas, este o masă de judecători care vor solicita adunarea, pentru că ea este necesară. Trebuie să ne resetăm sistemul, trebuie să alegem oamenii în colegii, să ieșim cumva din acest impas. La moment, sistemul judecătoresc este în colaps”, a declarat Livia Mitrofan, magistrat la Judecătoria sectorului Centru.

La acest subiect sa expus și judecătoarea Victoria Sanduța, președinta Asociației „Vocea Justiției”.

„Putem să ne adunăm și fără decizia CSM, așa spune legea. Este suficientă cererea a 50 de judecători. Dacă CSM nu vrea, putem să ne adunăm, găsim o sală, dacă CSM cu rea credință nu convoacă adunarea. Examenul pe care îl va trece sistemul este această adunare. Dacă nu-l trece, soluția ar fi evaluarea externă.”

Amintim că Adunarea Generală a Judecătorilor urma să aibă loc în data de 26 martie. Aceasta însă a fost contramandată în legătură cu starea de urgență.

Atunci, în data de 26 martie, urma să fie ales un membru permanent al CSM din rândul judecătorilor, dar și un membru supleant.

De asemenea, urmau să fie aleși patru membri în Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, doi membri în Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, precum și trei membri supleanți în Colegiul disciplinar.

Emisiunea integrala poate fi urmarită mai jos.

#CSM #declaratii #judecatori

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.