Șeful Penitenciarului nr. 12 din orașul Bender al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică, urmând să fie înscris în Registrul Interdicțiilor. Acest lucru se întâmplă după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de funcție.

Procedura de control a fost inițiată de către ANI, în baza unei sesizări în care se denunța faptul că subiectul administrează afacerile sale în timp ce deține calitatea de funcționar public cu statut special.

„Inspectorul de integritate a acumulat probatoriul necesar și a stabilit că, șeful Penitenciarului a deținut mai multe funcții publice cu statut special, începând cu anul 2016. Însă, din anul 2001 până în anul 2019, acesta și-a administrat și întreprinderea individuală. În baza informațiilor oferite de ASP, întreprinderea a fost înregistrată cu activitatea în domeniul comerțului cu amănuntul al produselor alimentare, băuturi și produse de tutun, textilelor, îmbrăcămintei, produse din piele”, anunță ANI.

Conform legislației speciale a ANI, din momentul accederii în funcție, în anul 2016, subiectul a avut termenul legal de 30 de zile pentru a-și soluționa starea de incompatibilitate. Însă, această acțiune nu a fost întreprinsă, fapt pentru care a admis încălcarea acestui regim juridic.

Fiindu-i solicitat punctul de vedere, subiectul a invocat că firma nu a înregistrat activități și din anul 2019 a fost radiată din Registrul de Stat. Totuși, inspectorul de integritate a contrazis explicațiile subiectului prin faptul că documentele furnizate de ASP demonstrează deținerea activă a calităților de fondator și administrator, indiferent de prezența sau lipsa unei activități economice.

Dacă actul emis de ANI va rămâne definitiv, șeful Penitenciarului nr. 12 riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică, urmând să fie înscris în Registrul Interdicțiilor.

Totodată, ANI va sesiza ANP pentru demiterea acestuia din funcția actuală. Subiectul este în drept să conteste actul de constatare.

#ANI #ANP #incompatibilitate de functie

Salariile procurorilor ar trebui ajustate în funcție de inflația anuală și de creșterea economică, printr-o formulă matematică ce nu ar lăsa această decizie exclusiv la discreția Guvernului. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, care pledează pentru consolidarea garanțiilor sociale ale procurorilor.

Potrivit lui Dumitru Obadă, mecanismul de salarizare ar trebui să țină cont de realitățile economice ale Republicii Moldova, dar și să asigure independența sistemului procuraturii.

„Să nu fie decizia exclusiv a executivului pe dimensiunea bugetară în domeniul justiției, dar să fie formula care a fost efectuată de Curtea Constituțională”, a declarat șeful CSP pentru Politik.md.

Acesta a făcut referire la reperele stabilite de Curtea Constituțională în 2023, susținând că valoarea de referință pentru salarizare ar trebui corelată cu evoluția economică și inflația anuală.

„Este o formulă matematică care nu lasă […] decidentul final să fie executivul sau decidentul politic, până la urmă. Asta este o garanție de independență în dimensiunea garanțiilor sociale”, a explicat Dumitru Obadă.

Președintele CSP a recunoscut că Republica Moldova se confruntă cu provocări bugetare și financiare, însă consideră că asigurarea unor garanții sociale adecvate este esențială pentru funcționarea unui sistem judiciar independent, integru și imparțial. În opinia sa, condițiile de muncă și stabilitatea financiară a procurorilor trebuie să le permită acestora să-și exercite atribuțiile fără preocupări legate de necesitățile de bază, locuință sau distanța față de locul de muncă, inclusiv în cazul celor repartizați în procuraturile regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.