Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Fauna sălbatică unică din Madagascar, amenințată de dispariția iminentă. Ce spun oamenii de știință

10 Ian. 2023, 21:41
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
10 Ian. 2023, 21:41 // În Lume //  Ursu Ana

De la lemurul cu coadă inelată la aye-aye, o primată nocturnă, peste 20 de milioane de ani de istorie evolutivă unică ar putea fi șterși de pe planetă dacă nu se face nimic pentru a împiedica dispariția mamiferelor în pericol din Madagascar, potrivit unui nou studiu, scrie The Guardian.

Ar fi nevoie de 3 milioane de ani pentru a recupera diversitatea speciilor de mamifere care au dispărut de când oamenii s-au stabilit pe insulă în urmă cu 2.500 de ani. Dar situația este și mai riscantă în următoarele decenii. Dacă speciile de mamifere amenințate din Madagascar dispar, formele de viață create în 23 de milioane de ani de istorie evolutivă vor fi distruse. „Rezultatele noastre sugerează că un val de extincție cu impact evolutiv profund este iminent în Madagascar, cu excepția cazului în care se iau măsuri imediate de conservare”, au scris cercetătorii într-o lucrare publicată în Nature Communications, scrie libertatea.ro.

Madagascar este unul dintre punctele fierbinți ale biodiversității de pe Terra, iar 90% din speciile sale nu se găsesc nicăieri altundeva pe planetă, dar mai mult de jumătate dintre speciile de mamifere sunt amenințate cu dispariția.

Sunt atât de multe deoarece insula este relativ curată și găzduiește faună sălbatică care nu a evoluat nicăieri altundeva. „Este vorba de a pune lucrurile în perspectivă – pierdem trăsături unice ale speciilor care probabil nu vor mai evolua niciodată”, a spus cercetătorul principal, dr. Luis Valente, de la Centrul de Biodiversitate Naturalis din Leiden, Țările de Jos și de la Universitatea din Groningen.

„Fiecare specie este valoroasă în sine; este ca și cum ai distruge o operă de artă, așa că ceea ce se întâmplă este foarte șocant.” Biologii și paleontologii au creat o bază de date care include toate speciile de mamifere prezente în prezent pe insulă, cele care erau în viață la sosirea oamenilor și cele cunoscute numai din înregistrările fosilelor.

Din cele 249 de specii identificate, 30 sunt dispărute, iar peste 120 din cele 219 specii de mamifere care trăiesc astăzi pe insulă sunt amenințate cu dispariția. Speciile pierdute nu se pot întoarce niciodată și, prin urmare, studiul a analizat cât de mult va dura recuperarea acelorași niveluri de biodiversitate prin colonizarea și dezvoltarea de noi specii pe insulă.

Principalele amenințări sunt distrugerea habitatelor provocate de om, schimbările climatice și vânătoarea. În ultimul deceniu, numărul speciilor de mamifere amenințate cu dispariția în Madagascar s-a dublat, de la 56 în 2010 la 128 în 2021. Sunt necesare programe de conservare pentru a crea mijloace de trai pentru populația locală, pentru a opri, astfel, transformarea pădurilor în terenuri agricole și pentru a limita exploatarea resurselor, cum ar fi copacii de lemn de esență tare și animalele folosite pentru carne, au spus autorii lucrării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.