Plafonarea prețului la petrolul importat de Occident din Rusia ar putea să aibă un efect catastrofal asupra finanțelor lui Vladimir Putin și să forțeze statul paria să adopte măsuri de austeritate foarte dure începând de anul acesta, scrie Fortune.

Prețul barilului de petrol „Ural” importat din Rusia a scăzut constant odată cu introducerea plafonării prețului de pe 5 decembrie. La acest nivel, producția poate continua, dar la un nivel mult mai apropiat de costurile de extracție, ceea ce va reduce mult profiturile Moscovei.

„Prețul țițeiului Ural este foarte scăzut față de [țițeiul] Brent de la începutul plafonării G7”, a scris Robin Brooks, economist șef al grupului de lobby IIF. „Asta e bine, pentru că Putin primește mai puțini bani lichizi cu care să poarte acest război”.

Anul trecut, prețul mediu pentru țițeiul din Rusia era de 76,09 dolari pe baril, potrivit ministrului rus de finanțe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prețul s-a prăbușit în decembrie, însă. În prima lună de la introducerea măsurii, prețul a scăzut la doar 50,47 de dolari pe baril – cu aproape o treime mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Rusia a ajuns să vândă țiței la un preț mai scăzut decât costul de producție

Situația este încă și mai rea pentru Moscova: țițeiul Ural s-a tranzacționat la 38 de dolari pe baril – sub pragul de 40 de dolari despre care mulți experți spun că ar fi costul de producție pentru Rusia.

„Ministerul Finanțelor a confirmat că totul despre prețul [țițeiului] Ural nu este doar rău, ci foarte rău. 40 de dolari pe baril poate fi o adevărată catastrofă pentru buget și economie. Dacă devine clar că 45-50 de dolari este noul normal”, a spus și economistul băncii Cetrocredit, Evgheni Suvorov, pentru Moscow Times.

Una dintre dilemele întâmpinate de Europa era cum să elimine dependența de importurile rusești care finanțează efortul de război al lui Putin într-un moment în care invazia a dus la creșterea prețurilor la energie la nivel mondial și a umplut cuferele Kremlinului.

Un embargo impus în practică de Uniunea Europeană nu a ajutat, întrucât țițeiul rusesc a fost în continuare importat de Europa cu ajutorul navelor din țări neutre – sau chiar din state membre UE, precum Grecia – care pot să își amestece în secret marfa obișnuită cu milioanele de barili de petrol rusesc cumpărat la un preț dezavantajos din cauza războiului.

Plafonarea prețului la petrolul din Rusia va fi foarte greu de evitat

În timp ce Europa și-a privat economia de o sursă importantă de energie, Rusia și-a umplut buzunarele datorită prețurilor ridicate, iar mulți critici au spus că sancțiunile economice s-au întors împotriva țărilor occidentale. Introducerea plafonării prețului petrolului de către SUA, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – cunoscute sub numele de națiunile G7 – și Australia a fost gândită pentru a elimina consecințele negative ale sancțiunilor impuse Rusiei.

Moscova poate acum să exporte petrol pe mare în mod legal folosind petroliere operate sau finanțate de companiile alianței occidentale cu condiția ca acestea să plătească cel mult 60 de dolari pe baril. Măsura este extrem de greu de evitat întrucât cei mai importanți asiguratori din industria transportului maritim își au sediul în statele G7 și Europa.

O nouă plafonare a prețurilor care intră în vigoare în februarie va pune și mai mare presiune pe finanțele Moscovei

O altă plafonare a prețurilor, care se va aplica pentru toate produsele obținute din petrol rafinat, va intra în vigoare din 5 februarie, la aproape un an după ce Putin a ordonat invazia Ucrainei. Politica fiscală va întâmpina multe probleme, a avertizat Natalia Orlova, economistul șef al Alfa Bank din Rusia, potrivit Moscow Times.

Cu toate acestea, nu toți experții sunt de acord că plafonarea prețului este principalul factor care a provocat reducerea bruscă a prețului țițeiului Ural. Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate a spus că embargoul UE împotriva petrolului rusesc va face ca Rusiei să îi fie tot mai greu să găsească alternative mai bune pentru produsele ei destinate exportului.

„Redirecționarea primului milion de barili de petrol pe zi în afara UE a fost realizabilă. Dar redirecționarea celui de-al doilea milion de barili pe zi va fi mult mai dificilă”, a scris Kluge.

#petrol #Putin #Rusia

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.

#conditii #misiuni spatiale #NASA