Ministrul Afacerilor Externe (MAE) al României, Bogdan Aurescu, a vorbit la telefon cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, despre noua lege a minorităților/comunitățile naționale din Ucraina care limitează drepturile românilor. Cei doi oficiali au convenit asupra lansării unor consultări privind aceste probleme, urmate de o întâlnire în perioada apropiată. La aceeași discuție telefonică s-a adus vorba și de Republica Moldova.

„Discuția a avut loc în continuarea convorbirii telefonice avute de președintele României, Klaus Iohannis, cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, la 4 ianuarie 2023, în cursul căreia s-a convenit ca șefii diplomațiilor de la București și Kiev să poarte discuții pentru soluționarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuției, aspectele procedurale și de fond din Legea sus-menționată care au trezit preocuparea autorităților române și a reprezentanților comunității românești (https://www.mae.ro/node/60649) și care au fost de altfel prezentate detaliat și argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către ministrul Dmytro Kuleba. A amintit dialogul intens avut cu partea ucraineană, inclusiv direct cu ministrul Dmitro Kuleba, pe acest subiect, pe tot parcursul anului trecut, și a solicitat întreprinderea de pași concreți pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor părții române”, scrie într-un comunicat de presă al MAE.

În continuarea discuțiilor anterioare cu șeful diplomației de la Kiev, a reiterat necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

„Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea fermă a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut referire la sprijinul solid și cuprinzător al țării noastre pentru Ucraina și poporul ucrainean, victime ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă. De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre organizarea următoarei reuniuni a trilateralei România-R. Moldova-Ucraina, în continuarea celei de la Odesa din septembrie 2022”, scrie în același comunicat.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, la 13 decembrie 2022, Legea nr. 8224 privind minoritățile/comunitățile naționale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Atunci, MAE a considerat regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.

#Bogdan Aurescu #Dmitro Kuleba #limba moldovenească

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot